ComenteazăPe malul stâng al Dunării, la 80 de kilometri de Drobeta Turnu-Severin, se află o zonă mai puțin cunoscută românilor: lunca Gârla Mare. După doi ani de lucrări de reconstrucție a zonei umede, care au presupus reconectarea luncii la apele fluviului, a început să prindă contur delta dispărută din vestul României.
În urmă cu 40 de ani, zona de mlaștină și pădure inundabilă Gârla Mare-Vrata a fost modificată pentru piscicultură, fiind întreruptă legătura cu apele fluviului prin ridicarea de diguri. Impactul asupra faunei și florei a fost unul major, sute de specii dispărând.
80 de specii în noua deltă
Lucrările de reconstrucție ecologică de la Gârla Mare-Vrata au făcut parte dintr-un proiect mai amplu al WWF-România care se derulează în șase țări riverane: Austria, Ungaria, Croația, Serbia, România și Bulgaria.
„Am făcut posibilă reconectarea Dunării cu zona umedă. Am obținut un potențial de stocare de peste 5 milioane mc de apă în timpul viiturilor, am recreat pe 400 de hectare ochiuri de apă și am obținut un mozaic de habitate pentru speciile acvatice, am consolidat digurile pentru a crește cantitatea de apă acumulată în bazinul de interes și am amenajat un loc de pescuit pentru comunitatea locală”, a explicat Hanny Bratu, reprezentantul WWF-România, la finalizarea proiectului.
Noua deltă, aflată la celălalt capăt al țării față de vărsarea fluviului în Marea Neagră, a devenit loc de hrănire, reproducere și odihnă pentru peste 80 de specii, unele vulnerabile, cum este cormoranul mic, altele aproape amenințate cu dispariția, rața roșie, vidra, broasca țestoasă de lac sau în pericol de dispariție, cum este popândăul.
Renaturarea luncii Gârla Mare aduce beneficii pentru mediu, transmit reprezentanții WWF-România, dar deschide și oportunități pentru dezvoltarea socio-economică, după ce zona va redeveni atractivă din punct de vedere piscicol și al ecoturismului.
Ce sunt zonele umede
Aproximativ 6% din suprafața terestră a Pământului acoperă zonele umede. În ultimii trei sute de ani, însă, până la 87% din zone umede au dispărut, o treime din ele doar din 1970 până azi.
În bazinul Dunării, peste 80% din zonele umede ale fluviului și ale principalilor săi afluenți au dispărut în decursul ultimilor 150 de ani și, odată cu ele, și ecosistemele pe care le găzduiau.