Augustin Lazăr a fost acuzat, în presă, că a refuzat eliberarea condiţionată a disidentului anticomunist Iulius Filip, pe vremea când era membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud.

Ulterior, Augustin Lazăr a susţinut că nu ştia dacă dosarele luate în discuţie în Comisia de la Penitenciarul Aiud erau ale unor deţinuţi politici, însă şi-a cerut „scuze instituţionale” pentru practicile discutabile de dinainte de 1989.

  • „Îmi pare rău dar doresc să mă separ puțin de Grupul pentru Dialog Social al cărui membru sunt de aproape 30 de ani. Îmi pare rău că nu am putut să fiu mai convingător în susținerea mea în cadrul dezbaterilor din GDS. Am considerat și susținut că domnul Augustin Lazăr nu a fost un torționar dar totuși a avut un rol în funcția de tânăr procuror care nu poate fi neglijat. Nu a fost un rol de decizie după părerea mea, în acele situații pentru deținuții politici deciziile fiind luate la București. Am susținut poziția nu foarte simplă de a nu se continua cu demersul de decernare a Premiului GDS către procurorul general Augustin Lazăr. Ca urmare mă autosuspend din GDS  Cred că este importantă existența unei organizații de tipul GDS și poate în viitor voi solicita să revin”, a precizat Radu Filipescu, deţinut politic, disident anticomunist în anii 80, citat de Antena 3, care anunță și un protest, acum, în fața sediului GDS.
  • „Am demisionat din GDS”, a scris Laura Ştefan, expert anticorupţie, pe rețelele de socializare. Întrebată de motivarea deciziei, aceasta a răspuns că din cauza unor „divergenţe de opinie”, scrie evz.ro.
  • Mircea Dinescu a anunţat, de asemenea, într-un editorial că a cerut GDS să îi şteargă numele din lista cu fondatori. „Ca membru fondator al GDS-ului, solicit ca numele meu să fie șters de pe certificatul de botez al Sfintei Sfintelor Civice, cum părea acest lăcăș de cult al dialogului în 1990. Nu de alta, dar taman zilele astea, cînd se împliniră 30 de ani de la apariția scrisoricii de amor a subsemnatului către Nicolae Ceaușescu, publicată în ziarul Libération, din pricina căreia fusei priponit la domiciliu, n-aș vrea să fiu părtaș la scena în care, pupîndu-l pe procurorul Lazăr pe frunte, GDS-iștii îl vor săruta, post-mortem, pe Nea Nicu în cur”, a scris Mircea Dinescu.

Ieri, judecătorul Curții Constituţionale Daniel Morar a adresat membrilor GDS o scrisoare deschisă în care spune că renunţă la Premiul GDS primit în anul 2011.

Acesta a declarat că a fost surprins când a aflat că GDS i-a acordat premiul pe anul 2018 lui Augustin Lazăr, despre care spune că nu este un „torţionar”, dar nici un „inocent”.

„În contextul dezvăluirilor recente ivite în spațiul public cu privire la activitatea domnului Augustin Lazăr ca procuror în perioada regimului comunist, surprinderea mea a fost cât se poate de mare atunci când am aflat că premiul G.D.S. pe anul 2018 a fost acordat acestuia, în pofida faptului că activitatea dânsului a presupus volens nolens, prin actele întocmite în dosarul disidentului anticomunist Iulius Filip, cauționarea regimului represiv.

Din câte ne dăm seama, domnul Augustin Lazăr nu a fost un torționar, însă nu este nici un inocent. Profesia de procuror în regimul comunist a ales-o în cunoștință de cauză și trebuia să înțeleagă care sunt consecințele unei asemenea activități într-un regim represiv. Avea de ales, chiar în condițiile acelor vremuri, mai ales că erau anii 80, iar nu anii 50”, scrie Daniel Morar, în scrisoare.

Fostul procuror șef al DNA consideră că, „în condițiile în care domnul Augustin Lazăr a păstrat tăcerea cu privire la aceste aspecte ale carierei sale, măcar în momentul în care ele au apărut în spațiul public ar fi trebuit să-și prezinte demisia.

„Nu a înțeles să o facă, dar nu aceasta este vina dumneavoastră. ‘Vina dumneavoastră este că, în aceste condiții, după tot ce știm/știți acum și în pofida valorilor pe care le-ați promovat, de-a lungul anilor, înțelegeți să îi acordați premiul G.D.S. Astfel, în opinia mea, premiul dumneavoastră încetează să mai recompenseze o persoană care promovează valorile unei societăţi democratice şi ale statului de drept”, argumentează Daniel Morar, în scrisoarea sa deschisă transmisă GDS, citată de Hotnews.ro.

Grupul pentru Dialog Social este prima organizație non-guvernamentală constituită după 1989 și își propune să apere și să promoveze valorile democrației, libertățile și drepturile omului.

Citește și… Cum le-au dat judecătorii cu dosarul în cap procurorilor DIICOT și șefului PSD al Radio România după ce aceștia folosiseră „handicapul mental sever” al fetei unui redactor muzical pentru ca angajata să recunoască o pedeapsă nemeritată!

 

Urmărește-ne pe Google News