Denunțuri doar cu buletinul, în Bulgaria. Cum se încearcă subordonarea justiției printr-o ,,lege anticorupție”

Este ianuarie 2016, iar în Bulgaria explodează scandalul ,,Yanevagate”. În presă ajung înregistrări cu discuțiile între doi judecători importanți și un avocat apropiat Puterii care indicau trafic de influență la vârf. Totodată, de acolo rezulta că premierul îi poate ordona cu lejeritate Procurorului Șef când să ancheteze un judecător. La prima ședință a Consiliului Suprem Judiciar (echivalentul CSM-ului din România), prim-ministrul Boiko Borisov își face inopinat apariția. Când îl văd, jumătate dintre membrii Consiliului se ridică în picioare ca soldații în fața comandantului. (sursa)

Episodul a rămas unul simbolic pentru modul în care justiția din Bulgaria este subordonată politic.

Iar evaluările din ultimii zece ani ale Comisiei Europene arată că, la acest capitol, s-au schimbat prea puține. Niciun înalt oficial nu a primit vreodată o condamnare pentru corupție, iar progresele sunt mici și în combaterea altor infracțiuni. Sondajele din Bulgaria arată că între 6% și 10% din populația țării are încredere în justiție.

Citește și: Trei județe din Bulgaria vor independența pentru a se lipi de România

Președintele Bulgariei, Rumen Radev / foto: EPA

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

,,Legea anticorupție”, o perdea de fum

Pe 2 ianuarie, la o zi de la preluarea președinției UE, președintele Rumen Radev și-a folosit dreptul de veto împotriva unei legi adoptate de parlament și descrisă ca fiind una ,,anticorupție”. (sursa) Proiectul propunea înființarea unei agenții care să supervizeze lupta anticorupție, dar care să nu fie un organ de anchetă format din procurori, cum este cazul DNA-ului românesc.

,,Legea pleacă de la premisa că măsurile ineficiente de combatere a corupției pot fi rezolvate prin măsuri instituționale și prin crearea unei singure agenții anticorupție”, a spus șeful statului în motivarea deciziei sale. El a mai arătat că nu există destule garanții pentru independența membrilor agenției, care ar urma să fie aleși de către Parlament.

Nikolay Staykov

,,Nu sunt un mare susținător al acestui președinte pentru că, la începutul campaniei electorale, a sprijinit reforma justiției după model românesc și spaniol, dar a doua zi a făcut pași înapoi. Dar și noi, ca ONG anticorupție, am trimis o scrisoare prin care am cerut ca președintele să-și folosească dreptul veto”, a declarat, pentru Libertatea, Nikolay Staykov, co-fondatorul Fondului Anticorupție, o organizație care anchetează fapte de corupție și apoi trimite rezultatul procurorilor.

Recomandări

Ce înseamnă moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, pentru Orientul Mijlociu. Netanyahu câștigă politic, dar conflictele în regiune nu se vor încheia | ANALIZĂ

În opinia lui Staykov, legea ar împinge țara pe o pantă periculoasă și ar crește gradul de imixtiune politică în justiție.

,,În primul rând, este puțin înșelător să-i spunem lege anticorupție. Se dorește, de fapt, crearea unui oficiu special care să lupte cu unele practici de corupție, dar principalul anchetator rămâne procuratura.  Oficiul ar putea să lupte cu anumite infracțiuni precum conflictul de interese și veniturile reale ale unor persoane. Ar urma înlocuiască instituții care au performat prost și să le adune într-un singur birou cu puteri mai mari”, explică activistul.

Premierul Bulgariei, Boiko Borisov/ foto: EPA

Denunțuri doar cu buletinul

Controversata lege este susținută de către partidul de centru-dreapta, GERB, din care face parte premierul Boiko Borisov, și este contestată, cel puțin la nivel declarativ, de către socialiștii din Opoziție. Experții cred că, într-un final, legea va fi promulgată. După ce președintele a respins-o, aceasta ajunge iar în Parlament, care are dreptul să o adopte din nou fără să o modifice. Nikolay Staykov este unul dintre cei care cred că, de fapt, există o înțelegere tacită între toate partidele pentru adoptarea legii.

Recomandări

Marcel Ciolacu și George Simion conduc la prezidențiale și în sondajul CURS. Pe ce locuri sunt Mircea Geoană și Nicolae Ciucă

Între altele, proiectul prevede că procurorii nu pot primi ponturi despre fapte de corupție de la surse anomine. O vor putea face doar dacă își prezintă numele complet și datele de contact. Criticii spun că această regulă va merge împotriva principiului de protejare a martorilor și că va lovi în mass-media.

Totodată, agenția va avea dreptul să autorizeze interceptarea oficialilor, chiar dacă ea nu are puterii investigative, iar stenogramele ar putea fi nule în instanță.

Bulgarii privesc spre modelul românesc

În justiția bulgară, cele mai importante trei funcții sunt cele de Procuror Șef și de șefi ai celor două Curți Supreme. Primul are puterea să oprească orice anchetă, inclusiv una care îl vizează pe el. Acești lideri sunt numiți de către Consiliul Suprem Juridic. Forul are 25 de membrii. 11 dintre ei sunt aleși de către partidele parlamentare și 3, prin decret, de către președintele țării. Așadar, 14 numiri politice.

Avocatul Alexander Kashumov, profesor și expert al Programului pentru Acces la Informații , crede că legea dorită de Parlamentul bulgar este menită să liniștească Uniunea Europeană, dar nu face decât să mimează lupta anticorupție.

,,Da, cred că principala idee este să arate ceva Bruxelles-ului, și să arate o lege este mai ușor decât să arate rezultate adevărate”, a declarat, pentru Libertatea, Alexander Kashumov.

Alexander Kashumov

Bulgaria va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în primele șase luni ale acestui an. România, care va prelua această funcție în 2019, va repeta contraperformanța de a conduce UE cât încă este monitorizată prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, dacă acesta nu va fi ridicat între timp. Ultimele rapoarte arată că progrele țării noastre sunt considerabil mai mari decât cele ale vecinilor din sud.

,,Bulgarii se uită într-un mod pozitiv la modelul românesc, iar jurnaliștii compară adesea cele două țări, arătând prestația proastă a Bulgariei. Desigur, există cercuri oligarhice care nu vor un sistem anticorupție puternic. Țări cu istorie și context similare, cum sunt România și Bulgaria,  pot învăța una de la cealaltă și analiza provocări comune. Exemplul Poloniei și cel al Ungariei arată că societățile sunt vulnerabile în fața problemelor generate de neglijarea statului de drept și a drepturilor omului. Așa că ar trebui să avem grijă să găsim un echilibru între anticorupție, pe de o parte, și valori democratice, de cealaltă parte”, conchide Kashumov.

Urmărește-ne pe Google News