Practic este vorba despre poluarea cu praf. Și la stația de pe Șoseaua București Târgoviște s-au înregistrat valori impresionante: depășiri de 654% (163 ug/m3) pentru poluarea cu PM 2,5 și 484% (242 ug/m3) pentru PM10. La toate cele 16 stații s-au înregistrat depășiri între 200 și aproape 700% pentru cei doi indicatori, arată sursa citată.
Octavian Berceanu, consilier general USR, spune că aerul pe care bucureștenii îl respiră este comparabil cu cel din Australia, după incendiile devastatoare din ultimele luni.
”Din cauza particularității stagnării aerului rece la nivelul solului concentrațiile de praf, particule fine și alte elemente toxice pentru organism aflate în suspensie, în aerul pe care-l respirăm, rămân blocate la sol într-un strat compact. Vara poluarea aerului este disipată prin curenții ascendenți calzi, iarnă rămâne la 1-4 metri de sol”, a explicat Berceanu.
Cei mai afectați sunt copiii
Potrivit acestuia, bucureștenii respiră acum un aer la fel de toxic ca cel rezultat din incendiile de vegetație din Australia.
”Statul ne minte prin furnizarea de date trunchiate, iar aceste minciuni cauzează lipsa măsurilor și 26.000 de decese anuale în România. Cei mai afectați sunt copiii care, în București sunt obligați să respire un aer la fel de toxic ca cel rezultat din incendierea pădurilor din Australia.
Populația din Sydney și nu numai este în pragul revoltei din cauza lipsei de măsuri din partea guvernului pentru că oriunde încearcă cetățenii să se refugieze respiră același aer mortal, așa cum noi îl respirăm zilnic în București.
Se văd clar valorile de pe aerlive de la ora 2.00 AM comparabile cu valorile oficiale din Sydney. Australia nu emite date false pentru că cei răspunzători merg în pușcărie acolo”, a declarat Berceanu.
Potrivit acestuia, copiii sunt foarte afectați de această situație, iar consecințele sunt devastatoare.
Scrisoare deschisă către ministrul Mediului
”Valorile peste 60 de micrograme de particule fine existente într-un metru cub de aer fac că acestea să treacă de plămâni și să se depună din sânge direct în organe. Astfel apar bolile cardio-vasculare, crește incidența masiv numărului de accidente vasculare, iar mortalitatea explodează.
La copii, cei mai puțin protejați biologic de sistemul imunitar, poluarea se treduce prin distrugerea organelor interne, alienare mentală și boli cronice nespecifice vărstei. Copiii respiră aerul cel mai poluat din cauza concentrației duble de poluanți în primii 120 de cm de la sol, valori care nu fac obiectul măsurătorilor”, a mai spus Berceanu.
Acesta a transmis o scrisoare deschisă, ministrului Mediului, Costel Alexe, și îi cere să ia măsuri.
”Măsurătorile parametrilor calității aerului respirat din Sydney și București au valori comparabile. Suspensiile de particule PM10 / PM2.5 aduc moartea. După incendii forestiere imense, poluarea aerului din Sydney e la fel ca cea din București! Datele oficiale emise ne spun că totul e bine”, se arată în scrisoarea deschisă.
Despre particulele PM10 și PM2,5
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.
PM 2.5: 25 ug/m3 – valoarea-țintă anuală, 20 ug/m3 – valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
PM 10, valori limită: 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.
Efecte asupra sănătăţii populaţiei
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație ridicată de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro