ComenteazăPractic este vorba despre poluarea cu praf. Și la stația de pe Șoseaua București Târgoviște s-au înregistrat valori impresionante: depășiri de 654% (163 ug/m3) pentru poluarea cu PM 2,5 și 484% (242 ug/m3) pentru PM10. La toate cele 16 stații s-au înregistrat depășiri între 200 și aproape 700% pentru cei doi indicatori, arată sursa citată.
Octavian Berceanu, consilier general USR, spune că
aerul pe care bucureștenii îl respiră este comparabil cu cel din Australia,
după incendiile devastatoare din ultimele luni.
”Din cauza particularității stagnării aerului rece la
nivelul solului concentrațiile de praf, particule fine și alte elemente toxice
pentru organism aflate în suspensie, în aerul pe care-l respirăm, rămân blocate
la sol într-un strat compact. Vara poluarea aerului este disipată prin curenții
ascendenți calzi, iarnă rămâne la 1-4 metri de sol”, a explicat Berceanu.
Cei mai afectați sunt copiii
Potrivit acestuia, bucureștenii respiră acum un aer la fel de toxic ca cel rezultat din incendiile de vegetație din Australia.
”Statul ne minte prin furnizarea de date trunchiate,
iar aceste minciuni cauzează lipsa măsurilor și 26.000 de decese anuale în
România. Cei mai afectați sunt copiii care, în București sunt obligați să respire
un aer la fel de toxic ca cel rezultat din incendierea pădurilor din Australia.
Populația din Sydney și nu numai este în pragul
revoltei din cauza lipsei de măsuri din partea guvernului pentru că oriunde
încearcă cetățenii să se refugieze respiră același aer mortal, așa cum noi îl
respirăm zilnic în București.
Se văd clar valorile de pe aerlive de la ora 2.00 AM comparabile cu valorile oficiale din Sydney. Australia nu emite date false pentru că cei răspunzători merg în pușcărie acolo”, a declarat Berceanu.
Potrivit acestuia, copiii sunt foarte afectați de
această situație, iar consecințele sunt devastatoare.
Scrisoare deschisă către ministrul Mediului
”Valorile peste 60 de micrograme de particule fine existente într-un metru cub de aer fac că acestea să treacă de plămâni și să se depună din sânge direct în organe. Astfel apar bolile cardio-vasculare, crește incidența masiv numărului de accidente vasculare, iar mortalitatea explodează.
La copii, cei mai puțin protejați biologic de sistemul
imunitar, poluarea se treduce prin distrugerea organelor interne, alienare
mentală și boli cronice nespecifice vărstei. Copiii respiră aerul cel mai
poluat din cauza concentrației duble de poluanți în primii 120 de cm de la sol,
valori care nu fac obiectul măsurătorilor”, a mai spus Berceanu.
Acesta a transmis o scrisoare deschisă, ministrului
Mediului, Costel Alexe, și îi cere să ia măsuri.
”Măsurătorile parametrilor calității aerului respirat
din Sydney și București au valori comparabile. Suspensiile de particule PM10 /
PM2.5 aduc moartea. După incendii forestiere imense, poluarea aerului din
Sydney e la fel ca cea din București! Datele oficiale emise ne spun că totul e
bine”, se arată în scrisoarea deschisă.
Despre particulele PM10 și PM2,5
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex
de particule foarte mici și picături de lichid.
PM 2.5: 25 ug/m3 – valoarea-țintă anuală, 20 ug/m3 –
valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
PM 10, valori limită: 50 ug/m3 – valoarea limită
zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală
pentru protecția sănătăţii umane
Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor,
furtuni de nisip și dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de
încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie
la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora
cât și datorită arderilor incomplete.
Efecte asupra sănătăţii populaţiei
Dimensiunea particulelor este direct legată de
potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele
cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi
pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli
cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult
aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții
și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas.
Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar
țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului,
respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație ridicată de
pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.