ComenteazăMăsurile de distanțare fizică și carantinare s-au dovedit critice în a reduce răspândirea coronavirusului, care, de altfel, tinde să infecteze oamenii la o rată exponențială dacă populația s-ar comporta cum o făcea înainte.
Dar totul are un preț. Carantina a întrerupt sau a încetinit semnificativ activitatea economică în multe sectoare și a forțat un milion de români în șomaj tehnic în aprilie. Altor câteva sute de mii li s-au încheiat contractele de muncă.
Apoi, izolarea, frica de virus, stresul și incertitudinile economice ne-au afectat sănătatea fizică și psihică. Pentru femeile însărcinate sau proaspăt devenite mame, aceste efecte nu fac decât să amplifice riscuri importante preexistente.
Sarcina, o posibilă sursă de anxietate și depresie
Aproape orice viitoare mamă a auzit de depresia postnatală, dar este mai puțin știut că ea poate apărea încă din timpul sarcinii. Potrivit Colegiului American de Obstetricieni și Ginecologi (ACOG), aproximativ 14%-23% dintre femeile însărcinate suferă de depresie în timpul sarcinii.
Femeile care se confruntă cu simptome de depresie postpartum descriu adesea că au gânduri de vinovăție și un sentiment de gol și de lipsă de speranță.
Tulburările de anxietate postpartum pot include anxietate exagerată cu privire la sănătatea bebelușului, gânduri intruzive înfricoșătoare și dificultăți în luarea deciziilor. Problemele de somn chiar și atunci când copilul doarme și dificultăți în îngrijirea copilului sunt, de asemenea, simptome comune în ambele condiții.
Știm că experimentarea depresiei și a anxietății în timpul sarcinii și perioada postpartum pot avea efecte dăunătoare asupra sănătății mintale și fizice atât a mamei, cât și a bebelușului, care pot persista ani buni.
Dr. Margie Davenport, Universitatea din Alberta, Canada:
Astfel de efecte pot include nașterea prematură, reducerea legăturii mamă-copil și întârzierile de dezvoltare la sugari, a adăugat cercetătoarea.
Davenport a publicat, împreună cu colegii de la Universitatea din Alberta, un nou studiu care a investigat cum pandemia afectează sănătatea mintală a femeilor însărcinate sau proaspăt mame.
Studiul a examinat 900 de femei – dintre care 520 erau însărcinate și 380 au născut în ultimul an -, pe care le-au chestionat despre posibilele simptome de depresie și anxietate înainte și în timpul pandemiei.
De 5 ori mai multe femei însărcinate sau mame au suferit de anxietate în vârful pandemiei decât de obicei. Aproape de 3 ori mai multe femei au suferit de depresie.
Înainte de pandemie, 29% dintre aceste femei au prezentat simptome de anxietate moderate până la mari, iar 15% au prezentat simptome depresive. În timpul pandemiei, aceste numere au crescut – 72% au avut anxietate și 41% au avut depresie.
Activitatea fizică poate ține anxietatea și depresia departe
Deoarece măsurile de carantină au afectat rutina zilnică și accesul la săli de sport, cercetătorii au întrebat și femeile dacă obiceiurile lor de exercițiu fizic s-au schimbat.
Dintre femeile chestionate, 64% și-au redus activitatea fizică de la începerea pandemiei, în timp ce 15% au crescut-o și 21% nu au înregistrat nicio schimbare.
Exercițiul fizic este o modalitate recunoscută pentru ușurarea simptomelor depresiei, astfel încât activitatea fizică limitată poate duce la apariția sau amplificarea acestor simptome.
Studiul a arătat că femeile care efectuau cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână aveau simptome semnificativ mai mici de depresie și anxietate.
Cercetarea are și limitări, având în vedere faptul că autorii nu au putut examina femeile înainte de începerea pandemiei (din moment ce nu au putut ști că va avea loc o pandemie).
Femeile chestionate au putut oferi informații despre simptomele lor prepandemie doar din memorie. De asemenea, în timp ce cercetătorii au chestionat femeile despre simptomele lor folosind măsuri validate, doar profesioniștii din domeniul sănătății mintale pot diagnostica o persoană cu depresie sau anxietate.
Sănătatea mintală a mamelor trebuie să fie o prioritate, indiferent de pandemie
Cercetătorii au fost interesați în mod special de impactul COVID-19 asupra noilor mame, dar Davenport spune că sănătatea mintală a femeilor însărcinate și a mamelor este o problemă critică, indiferent de vremurile prin care trecem.
”Chiar și atunci când nu suntem într-o pandemie globală, multe femei însărcinate sau care au născut recent se simt frecvent izolate, fie din cauza faptului că sunt internate în spital, nu au familie sau prieteni în preajmă sau din alte motive”, spune ea.
”Este esențial să creștem conștientizarea impactului izolării sociale (și fizice) asupra sănătății mintale a femeilor gravide și postpartum”, continuă Davenport.
Studiul a apărut în revista științifică Frontiers in Global Womens Health.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.