Utilizarea antidepresivelor a crescut de aproape două ori și jumătate din 2000 până în 2020 în 18 țări europene, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Cifrele arată, de asemenea, o creștere dramatică a anxietății și depresiei în timpul pandemiei de COVID.

Seturile de date ale OECD prezintă consumul de doze zilnice definite (DDD) de „N06A-Antidepresive”. Acest grup de medicamente „cuprinde preparate utilizate în tratamentul depresiilor endogene și exogene”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Consumul mediu de antidepresive în 18 țări europene a fost de 30,5 doze zilnice la mia de locuitori în anul 2000 și a ajuns la 75,3 de doze zilnice în 2020 – o creștere de 147%.

Consumul de antidepresive exprimat în doze zilnice la fiecare 1.000 de persoane în anul 2020 față de 2000 | Sursa: OECD; Grafic: euronews.com

Republica Cehă a înregistrat cea mai mare creștere, de peste 550%, în timp ce în Franța, utilizarea antidepresivelor a urcat cu 38% – cea mai mică creștere în rândul țărilor luate în calcul, între 2000 și 2020.

În aceeași perioadă, consumul de antidepresive a crescut cu peste 300% în Portugalia, cu peste 250% în Regatul Unit, peste 205% în Spania și cu 200% în Germania.

Procentul cu care a crescut consumul de antidepresive în ultimii 20 de ani | Sursa: OECD; Grafic: euronews.com

Care sunt țările cu cel mai mare consum de antidepresive

Dacă ne uităm la schimbările din ultimul deceniu, există date pentru 24 de țări europene.

În 2020, consumul de produse farmaceutice antidepresive la 1.000 de persoane pe zi a variat de la 20 de doze zilnice în Letonia la 153 în Islanda. Aceasta este urmată de Portugalia (cu 131 de doze zilnice la mia de locuitori), Regatul Unit (cu 108 doze), Suedia (105 doze) și Spania (87 de doze).

Cele mai mari trei țări în funcție de populație, și anume Turcia, Franța și Germania, au înregistrat toate o utilizare sub medie: 49 de doze zilnice, respectiv 55 și 62.

Unele dintre „cele mai fericite țări” au cel mai mare consum de antidepresive

Datele referitoare la țările europene nu sugerează că oamenii cu cât sunt mai fericiți, cu atât mai puțin iau antidepresive.

Islanda, care a fost a doua „cea mai fericită” țară din lume în 2020, potrivit World Happiness Report, are cel mai mare consum de antidepresive din Europa.

Suedia, care s-a clasat pe locul șase în World Happiness Report, are a patra cea mai mare utilizare de antidepresive, cu 105 doze zilnice la mia de locuitori.

Finlandezii, care, potrivit raportului, au fost cea mai fericită națiune, au folosit 82 de doze zilnice de antidepresive la mia de locuitori, ceea ce a plasat Finlanda pe locul șapte în clasamentul întocmit pentru 24 de țări.

Letonia, care are cel mai mic consum, cu 20 de doze zilnice la mia de locuitori, s-a clasat pe locul 34 în acest raport. Ungaria, care urmează Letoniei, cu o medie de 30 de doze zilnice, s-a situat pe locul 43 în clasamentul fericirii.

Consumul de medicamente antidepresive a crescut cu 36,5% între 2010 și 2020 în 24 de țări europene, consumul mediu zilnic urcând de la 49,8 doze la mia de locuitori la 68 de doze. Danemarca este singura țară care a înregistrat o scădere a consumului de antidepresive în ultimul deceniu, cu un declin de 4%.

Cum a crescut consumul de antidepresive în ultimul deceniu | Sursă: OECD; Grafic: euronews.com

Câte milioane au fost cheltuite pe antidepresive

Cheltuielile cu medicamentele antidepresive sunt foarte ridicate.

În 2020, Germania a cheltuit 812 milioane de dolari (783 milioane de euro) pe antidepresive. Spania (649 de milioane de dolari sau 626 de milioane de euro) și Italia (456 de milioane de dolari sau 440 de milioane de euro) sunt celelalte țări fruntașe în ceea ce privește aceste cheltuieli.

Sursa: OECD | Grafic: euronews.com

Tot în 2020, antidepresivele au reprezentat 4% din vânzările farmaceutice în Portugalia, față de 2,7% în Spania, 2,2% în Austria, 1,9% în Turcia și 1,4% în Germania.

Prevalența depresiei cronice în Europa. Cum stă România

Nu există date oficiale comparabile cu privire la ponderea persoanelor care au declarat că suferă de depresie cronică sau că au consultat un psiholog, un psihoterapeut sau un psihiatru.

Cu toate acestea, rezultatele unor sondaje publicate de Eurostat oferă unele informații importante. În 2019, Eurostat a constatat că 7,2% dintre cetățenii UE au declarat că suferă de depresie cronică, ceea ce reprezintă doar o creștere infimă față de 2014 (+0,3 puncte procentuale).

În 2019, Portugalia (12,2%) a avut, dintre țările UE, cea mai mare pondere a populației care a raportat depresie cronică, urmată de Suedia (11,7%), Germania și Croația (ambele cu 11,6%).

Cea mai mică pondere a persoanelor care au raportat depresie cronică a fost în România (1,0%), Bulgaria (2,7%) și Malta (3,5%).

Impactul COVID asupra sănătății mintale

Studii recente publicate de OECD arată că sănătatea mintală s-a deteriorat semnificativ de la începutul pandemiei de COVID. Începând din martie 2020, prevalența anxietății și a depresiei a crescut în 15 țări OECD selectate, inclusiv în câteva țări europene.

Prevalența anxietății înainte de pandemia de COVID (cu roșu) și după pandemie (cu albastru) | Sursă: OECD; Grafic: euronews.com

Prevalența anxietății la începutul anului 2020 a fost dublă sau mai mult decât dublă față de cea observată în anii precedenți în Belgia, Franța, Italia, Mexic, Noua Zeelandă, Regatul Unit și SUA.

Prevalența depresiei înainte de pandemia de COVID (cu roșu) și după pandemie (cu albastru) | Sursă: OECD; Grafic: euronews.com

Consumul de antidepresive în timpul pandemiei

În timp ce prevalența anxietății și a depresiei a crescut semnificativ în timpul pandemiei COVID, se pune întrebarea dacă a crescut și consumul de medicamente antidepresive. Există o creștere de cel puțin 10% a consumului între 2019 și 2021 în cele 14 țări OECD pentru care sunt disponibile date. De exemplu, consumul a crescut cu 22% în Letonia în acești doi ani, dar doar cu 1% în Ungaria.

Totuși, acest lucru se întâmplă în contextul unei tendințe constante de creștere a consumului de antidepresive în ultimii 20 de ani. Prin urmare, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege orice posibil impact al pandemiei asupra acestor creșteri recente, scrie Euronews, citând datele OECD.

Foto: Profimedia Images / Grafice: Euronews, cu date OECD

 
 

Urmărește-ne pe Google News