Membru al formațiunii politice care promite „case la doar 35.000 de euro”, gen. (r) Mircia Chelaru a scăpat atunci de pușcărie, dar i s-a instituit măsura confiscării speciale cu privire la suma de 170.000 de euro, după ce a obținut o locuință de serviciu în mod fraudulos, apoi a vândut-o la un preț de 13 ori mai mare.

Curtea de Apel București a respins definitiv miercuri, 16 octombrie 2024, revizuirea formulată de Mircia Chelaru, confirmând hotărârea Tribunalului București din data de 30 mai 2024.

Imobil obținut la un preț modic de la MApN

În cererea de revizuire, generalul solicita instanțelor de judecată anularea efectelor hotărârii de condamnare din 27 ianuarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București. Chelaru este parte a unui dosar de cercetare penală care vizează modul în care şi-au cumpărat locuinţele de serviciu fostul ministru al apărării, Corneliu Dobriţoiu, şi alţi zece generali şi colonei.

Atunci, instanța l-a găsit vinovat pe Mircia Chelaru de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și i-a dat o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de lege. Generalul Chelaru a primit 3 ani cu suspendare, în condițiile în care legea prevedea între 2 ani și 8 luni și 9 ani și 4 luni.

Pe lângă pedeapsa cu suspendare, instanța a dispus confiscarea specială a sumei de 851.385 de lei de la Mircia Chelaru, cu titlul de „diferenţă dintre preţul încasat pe imobil (respectiv suma de 1.050.300 de lei) şi valoarea apartamentului astfel cum apărea în contabilitatea părţii civile (n.r. – Ministerul Apărării Naționale), de 235.556 de lei”.

În realitate, din actele dosarului reiese că generalul Mircia Chelaru obținuse imobilul de la MApN la „un preț modic”, de aproximativ 23.639 de euro, pe care ulterior l-a vândut cu 300.000 de euro.

De ce nu i se aplică dezincriminarea abuzului în serviciu

Libertatea a consultat motivarea hotărârii Tribunalului București din data de 30 mai 2024, prin care judecătorii i-au respins lui Mircia Chelaru cererea de revizuire.

Din documentul citat reiese că generalul își întemeia cererea în baza deciziei Curții Constituționale privind redefinirea abuzului în serviciu (care, în cauză, are efectele unei dezincriminări), numai că instanța a reținut că hotărârea CCR nu i se poate aplica, pentru următoarele considerente:

  • „Revizuirea este mijlocul procesual prin care sunt atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt.
  • Tribunalul constată că petentul-condamnat a invocat drept motiv de revizuire cazul prevăzut de art. 453, alin.1, lit.f) Cod pr. penală, respectiv hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.
  • Tribunalul reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textul de lege invocat, din moment ce excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 386 Cod pr. penală nu a fost ridicată în cauza ce îl priveşte pe condamnatul (Chelaru Mircia – n.r.), ci în alte cauze penale.
  • De altfel, petentul a mai invocat şi cu altă ocazie dezincriminarea faptei (…) pentru care s-a dispus condamnarea acestuia, cererea formulată fiind respinsă prin sentinţa penală din 19.10.2018.
  • În considerentele acestei sentinţe s-a statuat că, în ceea ce îl priveşte pe contestatorul-condamnat, nu sunt aplicabile dispoziţiile Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, deoarece prin hotărârea de condamnare s-a reţinut încălcarea unor dispoziţii legale prevăzute de legislaţia primară, respectiv de Legea nr. 562/2004, modificată prin Legea nr. 357/2006”, se arată în Hotărârea nr. 693/2024 a Tribunalului București.

Cum s-a îmbogățit generalul fără justă cauză

Libertatea a consultat și motivarea deciziei de condamnare a lui Mircia Chelaru, din data de 27 ianuarie 2016, pentru a vedea pentru ce anume a fost găsit vinovat generalul, la vremea respectivă:

  • „Curtea reține că inculpatul (Chelaru Mircia – n.r.) a comis o infracțiune de o gravitate considerabilă, având în vedere că este cadru militar în rezervă, având grad de general de corp de armată și ocupând în trecut poziția de Șef al Statului-Major, iar comiterea infracțiunii a avut ca situație premisă tocmai calitatea de militar în considerarea căreia i s-a repartizat locuința de serviciu din str. (…), fiind efectuate demersuri de către inculpat și familia sa pentru înstrăinarea altor imobile în vederea îndeplinirii formale a condițiilor impuse de legiuitor prin actul normativ care acorda posibilitatea cumpărării unei astfel de locuințe de către cadrele militare active sau în rezervă.
  • În acest context, inculpatul a dat declarații necorespunzătoare realității care au fost de natură să inducă o stare de eroare de fapt membrilor comisiei de vânzare, fiind lezate deci relațiile sociale vizând îndeplinirea în mod legal a atribuțiilor de serviciu a funcționarilor menționați.
  • Se mai constată că inculpatul, inclusiv în fața instanței de apel, nu și-a asumat responsabilitatea pentru fapta comisă, erijându-se în promotor al legalităţii şi respectării moralei publice.
  • Pe de altă parte însă, Curtea reține că inculpatul are 66 de ani, este căsătorit, are 3 copii majori, este o persoană cu nivel ridicat de educație și integrată social, având grad de general de corp de armată (în rezervă), fost Șef al Statului-Major, în mod evident fără antecedente penale, așa încât stabilirea unei pedepse cu închisoare într-un cuantum orientat spre minim se justifică față de circumstanțele personale ale inculpatului.
  • Totodată, reținerea vreunei circumstanțe atenuante care să determine reducerea pedepsei nu se impune, având în vedere tocmai nivelul de pregătire și educație și poziția socială a inculpatului (dovedit prin numeroasele înscrisuri și caracterizări depuse la dosar), context în care acesta a înțeles să eludeze dispozițiile legale pentru a achiziționa un imobil – locuință de serviciu (din fondul de stat) la un preț modic, pentru ca ulterior să îl vândă unui terț particular, obținând un preț de 13 ori mai mare.
  • Facilitățile acordate de legiuitor pentru anumite categorii de bugetari, cum este și personalul militar din cadrul Ministerului Apărării Naționale, nu au avut drept scop îmbogățirea fără justă cauză, ci crearea unui cadru legal pentru ca aceștia să poată beneficia, prin raportare la veniturile net mai mici față de cele din mediul privat, de posibilitatea achiziționării unui imobil cu destinația de locuință fără ca această achiziție să devină împovărătoare pentru categoriile de bugetari vizate.
  • În acest context, nu pot fi reținute circumstanțe atenuante, nefiind identificate împrejurări legate de fapta comisă, de natură să diminueze gravitatea infracțiunii sau periculozitatea inculpatului. (…)
  • Totodată, pentru ca inculpatul să nu obţină niciun folos din comiterea faptei penale, conform art. 112 lit. e Cod penal, se impunea luarea măsurii de siguranţă a confiscării sumei reprezentând diferenţa dintre preţul încasat pe imobil (respectiv suma de 1.050.300 de lei) şi valoarea apartamentului astfel cum apărea în contabilitatea părţii civile, de 235.556 de lei (…).
  • Susţinerile inculpatului în sensul că nu-i poate fi imputat faptul că piaţa imobiliară a permis vânzarea imobilului cu suma de 300.000 euro nu prezintă relevanţă pentru dispunerea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a sumei de 851.385,91 lei, întrucât norma legală impune eliminarea oricărui folos obţinut de inculpat din săvârşirea infracţiunii, indiferent dacă respectivul folos a fost obţinut prin folosirea unor mecanisme speculative sau nu şi  independent de valoarea actuală a locuinţelor pe piaţa imobiliară”, rețin judecătorii Curții de Apel București în Hotărârea nr. 120/2016.

Acuzațiile procurorilor DNA

Pe data de 28 februarie 2014, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mircia Chelaru, general de corp de armată în rezervă, în sarcina căruia au reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma participaţiei improprii.

Mircia Chelaru, la DNA. Foto: Ionuț Mureșan

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:

  • „La data de 28 octombrie 2000, inculpatul Chelaru Mircia, având funcţia de şef al Statului Major General al Ministerului Apărării Naţionale, ar fi solicitat, prin raport, ministrului Apărării Naţionale aprobarea de a i se repartiza o locuinţă de serviciu.
  • În cuprinsul solicitării, inculpatul ar fi omis să precizeze că deţine în proprietate o altă locuinţă împreună cu soţia, în Garnizoana Bucureşti, dobândită din fondul locativ al Ministerului Apărării Naționale, după anul 1990.
  • Aspectele omise din raport, referitoare la situația sa locativă, constituiau impedimente absolute care ar fi fost de natură să-l împiedice pe inculpat să primească o locuință de serviciu în garnizoana București.
  • Astfel, la data de 13.12.2000, în baza repartiţiei, s-a încheiat între M.Ap.N. şi inculpatul Chelaru Mircia, un contract de închiriere pentru perioada 13.12.2000 – 13.12.2002, deşi acesta împreună cu soţia sa deţineau în coproprietate o locuinţa situată în Bucureşti.
  • La data de 07.06.2001 inculpatul Chelaru Mircia a fost trecut în rezervă.
  • Deşi contractul de închiriere expirase la data de 13.12.2002, iar tacita relocaţiune nu opera în acest domeniu, ulterior, între Ministerul Apărării Naţionale şi inculpat ar fi fost încheiat retroactiv un alt contract de închiriere, pentru perioada 14.12.2002 – 01.07.2003, având ca obiect aceeași locuinţă de serviciu.
  • Acest contract ar fi fost prelungit succesiv, de patru ori, prin acte adiţionale, deşi inculpatul Chelaru Mircia nu îndeplinea condiţiile legale pentru prelungirea termenelor de închiriere.
  • La data de 07.06.2007 a fost încheiat între M.Ap.N. și inculpat contractul de vânzare-cumpărare a locuinței de serviciu, pe care acesta din urmă ar fi vândut-o în cursul anului 2008, pentru suma de 300.000 euro”, se arată în comunicatul DNA.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News