- Pe parcursul emisiunii de joi, 27 aprilie 2023, Victor Ciutacu a spus că „Iulia a fost împinsă spre sinucidere” printr-o „investigație despre grupul imobiliar One, unde e șef și unul dintre șefii Ringier”
- Răzvan Savaliuc l-a completat: „Nu scrii despre șefii din compania ta, îți dai demisia, pleci și scrii. Există un principiu: «Mâna care te hrănește, nu se mușcă»”.
- Libertatea vă prezintă neutru, fără niciun comentariu, emisiunea România și transcrierea dialogurilor cele mai relevante.
- În cazul articolului invocat de RTV, el nu este o investigație a Iulie Marin, ci un articol în care jurnalista a prezentat publicului motivarea unui judecător. A avut tot sprijinul conducerii redacției și colegilor, care a fost făcut public chiar atunci, chiar în ziar. Poziția Libertății poate fi citită la finalul articolului de față.
Emisiunea de joi, 27 aprilie, a lui Victor Ciutacu s-a deschis cu un moment de protest la adresa amenzii CNA de 100.000 de lei. Realizatorul a anunțat că „suspendă” emisia pentru un minut, după cum a relatat joi seara Pagina de Media.
Consiliul Național al Audiovizualului a decis joi, cu 6 voturi, ca postul de televiziune să fie amendat cu 100.000 de lei pentru defăimarea jurnalistei Iuliei Marin „pe baza afecţiunilor medicale” (Art. 47 – 4 din Legea audiovizualului). Printre alte afirmații făcute în primele două emisiuni (19 și 20 aprilie), singurele ediții RTV analizate de CNA până acum, au fost:
- „Ne întrebăm dacă e normal ca un om bolnav psihic, cu grave tulburări comportamentale să presteze la vedere în presă”
- „N-aș lăsa un om cu probleme psihice să lucreze la mine”.
Joi seară, la ora 21.00, a început a noua emisiune despre Iulia Marin.
„Informații cutremurătoare. Cum a fost Iulia împinsă spre sinucidere”
După minutul de protest, Victor Ciutacu a anunțat: „Vom difuza informații cutremurătoare, adevărul de netăgăduit, cum a fost Iulia împinsă spre sinucidere”.
Apoi, s-a difuzat „o investigație”, conform expresiei postului, un film de 6 minute, în care s-a spus că „Iulia Marin a fost lăsată să facă și să publice anchete de presă la comandă politică”. Transcrierea integrală a ceea ce RTV a numit „investigație” poate fi citită la finalul acestui articol.
„A scris anchete la comandă politică”
Pe parcursul filmului derulat pe ecran, s-a repetat de mai multe ori ideea că Iulia Marin „a scris anchete motivate politic”, „la comandă politică”.
Cel care a întreținut acest mod de lucru, susține RTV, este Cătălin Tolontan, coordonator editorial al Libertății. Iar victima anchetelor „la comandă politică”, potrivit României TV, a fost „One Properties, practic cel mai mare dezvoltator imobiliar din România”, cum a caracterizat firma One, câteva minute mai târziu, Victor Ciutacu.
„Le predăm Procuraturii”
La încheierea imaginilor, Victor Ciutacu a spus: „ceea ce ați văzut sunt probe”, referindu-se la filmul de aproximativ 5 minute cu afirmațiile RTV, „și vă anunț că le predăm Procuraturii și tuturor instituțiilor abilitate ale statului român”.
Apoi, realizatorul a avut un moment în care s-a referit la doi membri CNA: Mircea Toma și Dorina Rusu. Moderatorul emisiunii a spus: „Domnule Toma, doamna Rusu ce interese aveți? Ați mai avut la CNA acolo colegi de-ai dumneavoastră luați de acasă pentru abuz în serviciu”
Ce faceți dumneavoastră în esență, dacă mai avem noi idee despre lege, se cheamă abuz în serviciu. Și mă tem că sunteți amândoi, și nu doar voi doi, într-o rețea a intereselor obscure.
Victor Ciutacu despre doi membri CNA:
Cristina Pocora: „Amenzile se plătesc, atitudinea rămâne neschimbată”
Mircea Toma și Dorina Rusu nu au fost singurii care au votat, joi, nu amendă, ci difuzarea timp de 10 minute a unui mesaj antidiscriminare pe RTV. Aceeași propunere a fost votată și de Cristina Pocora. „Amenzile se plătesc, atitudinea rămâne neschimbată”, a spus Cristina Pocora când decizia amenzii a câștigat majoritatea.
Și ceilalți 6 membri, care au votat amenda de 100.000 de lei au fost de acord cu faptul că RTV a făcut afirmații „defăimătoare generalizatoare”, discriminare pe baza afecțiunilor medicale și au considerat că amenda este decizia proporțională cu fapta, pentru primele două emisiuni analizate.
Ciutacu: One a făcut construcții „pe baza unor aprobări ale statului român”
După momentul dedicat membrilor CNA, Victor Ciutacu l-a întrebat pe Bogdan Chireac dacă ar fi lucrat cu cineva „un om atât de vulnerabil ca Iulia Marin” la o investigația despre One.
CHIREAC: Aș fi încercat să-l protejez mai mult cu siguranță. Înțeleg că afacerea imobiliară este cam puturoasă, nimeni nu contestă lucrul ăsta, că au făcut niște blocuri acolo unde nu trebuiau să facă.
CIUTACU: Dar pe baza unor aprobări ale statului român.
CHIREAC: Da, care știți cum s-au dat. Eu aș fi încercat să o protejez mai mult. Înțeleg că era o fată cu mult condei care putea să aducă lucruri în multe alte rubrici ale ziarului respectiv.
Savaliuc: „Nu scrii despre șefii tăi. Mâna care te hrănește, nu se mușcă”
CIUTACU: Răzvan Savaliuc, ai făcut investigații de presă. Eu știu despre existența pe planeta Pământ a lui Răzvan Savaliuc din paginile ziarului „Ziua” când eram amândoi mult mai tineri și mult mai puțin albi în cap. Da?
SAVALIUC: De 31 ani sunt jurnalist, lucrarea mea e diplomă când am terminat Jurnalismul se intitulează Jurnalismul de investigație și am fost mai tot timpul jurnalist de investigație.
CIUTACU: Spune-mi cum vezi tu tabloul ăsta al, repet, expunerii unui om din propria ta redacție unui conflict cu un om din conducerea ta superioară, nu de partid și de stat, ci de business.
SAVALIUC: Sunt de acord că la marile redacții pot apărea asemenea conflicte. Și dacă e real conflictul ăsta… poate până la un punct e normal, dar dacă ești deontolog nu scrii despre șefii tăi. Dacă vrei să scrii despre șefii tăi, îți dai demisia, pleci și scrii. Există un principiu: „Mâna care te hrănește, nu se mușcă”.
Savaliuc: „Eu nu aș fi procedat niciodată să știu că un om are probleme de sănătate și să-l las să scrie”
CIUTACU: Hai să trecem, să ajungem… dacă asta e opinia ta… să ajungem…
SAVALIUC: Dacă, să zicem, aș face o astfel de investigație mi-aș lua un om „uns cu toate alifiile”. Eu îți spun din propria mea experiență: nici nu te poți pretinde să fii jurnalist de investigație dacă n-ai minim 10 ani să lucrezi în jurnalism de investigație.
CIUTACU: Da, toți sunt acum jurnaliști de investigație!
SAVALIUC: Da (ironic) Acum toți sunt jurnaliști de investigație, dar pe vremea noastră era presă serioasă, nu ca acum (…) Dar dacă faci asta ca șef, să pui un om care nu e greu la o investigație, poate că o faci ca să te speli ușor: șefu, uite, fata are ea niște probleme.
CIUTACU: Acum, Doamne ferește ce am ajuns, îi iau apărarea lui Tolontan. El a expus cazul pe prima pagină. Deci nu se poate spune că a lăsat-o pe fată singură, fără apărare.
SAVALIUC: Eu nu aș fi procedat niciodată la maniera asta, să știu că un om are probleme de sănătate și să-l las să scrie. Nu știu, nu merge. Cu toată condescendența pentru om, îl trimit, îl ajut să se vindece, îi dau un job mai ușor.
Precizare Libertatea
În cazul One, articolul Iuliei Marin, care era jurnalistă de investigație, dar scria pe numeroase teme și aborda mai multe genuri ziaristice, nu a fost propriu-zis o investigație, cum RTV susține.
Pe 1 septembrie 2022, Libertatea a publicat un articol în care Iulia a rezumat o motivare judecătorească. E vorba de motivarea Curții de Apel, care a stopat investiția imobiliară în blocurile One din Aleea Modrogan, sediul PNL din București. Așa s-a și intitula articolul Iuliei: „Cum au motivat judecătorii – „O pierdere pentru patrimoniul cultural”.
Președintele CA al firmei imobiliare One, Claudio Cisullo, este și membru în boardul Ringier, companie care editează Libertatea. Transparent și conform practicii jurnalistice internaționale, Libertatea a specificat acest lucru în încheierea articolului Iuliei.
Regula presei independente nu e „să nu scrii despre șefii tăi”, cum a susținut Răzvan Savaliuc, sau despre interesele comerciale ale lor, tocmai pentru că „șefii tăi” sunt oamenii din public și interesul public.
Regula e să scrii și să marchezi transparent, printr-un disclaimer, dacă cei despre care relatezi au acțiuni, funcții de conducere sau alte asocieri relevante în companie, tocmai pentru ca publicul să poată cântări dacă ai fost corect sau exagerat, în oricare dintre direcții. Așa a procedat Libertatea în cazul One.
Când Claudio Cisullo s-a adresat pe e-mail ziaristei, punându-i în CC pe alți membri ai conducerii Ringier și One, Cătălin Tolontan a criticat acest lucru, într-un editorial publicat a doua zi în Libertatea, pe 2 septembrie. Opinia s-a intitulat „O jurnalistă, un om de afaceri și defrișarea terenului din Modrogan” și în articol scrie: „Față de ceea ce pretinde investitorul, nu jurnalista a greșit, ci el greșește. E o temă de interes public felul în care se comportă în raport cu libertatea de exprimare unul dintre oamenii de rang înalt din «board»-ul mai multor companii, printre care una de imobiliare și una de presă”.
De asemenea, nu doar conducerea editorială și redacția au susținut-o pe jurnalistă, dar nimeni din conducerea companiei Ringier România nu a reclamat-o la Zürich pe Iulia Marin, așa cum a spus Victor Ciutacu, în emisiune, că „am auzit”.
Un articol de vineri, 28 aprilie, al Magdei Grădinaru rezumă astfel cazul felului în care RTV discută despre Iulia Marin: „Adevărul e că Iulia Marin nu ar fi stat niciodată, vie, în platoul unei televiziuni de linșaj, iar zgomotul obscen pe care această televiziune îl face nu are de ce să ne paralizeze și să ne facă să întoarcem privirea: datoria noastră morală e să denunțăm răul, atunci când îl vedem, pentru că altminteri, el va avea grijă să ne pună viețile în scenă, ca și cum am fi la fel”.
Ce s-a spus la RTV
După moartea ziaristei Iulia Marin, 32 de ani, care a lucrat la PressOne, Recorder, Gândul și Libertatea, România TV a făcut nouă emisiuni și mai multe ediții de știri.
Există până acum publicate citatele relevante din doar două dintre ele (19 și 20 aprilie), comunicatul oficial al RTV, plus emisiunea de joi, 27 pe care am prezentat-o astăzi. În acestea, pe postul de televiziune, realizatorul Victor Ciutacu, invitații săi și chiar postul, în mod oficial, într-un comunicat asumat de întregul canal RTV, au spus:
- Despre Iulia Marin:
„Ai vreo garanție, dincolo de scriitura corectă și de documentele prezentate, că ancheta aia e făcută în afara unei rătăciri, din desele rătăciri pe care le avea fata asta, te întreb?”
„Dacă fata aia e în deplinătatea facultăților mintale și dacă fata aia e în deplinătatea responsabilității de a-i pune niște anchete grele în brațe?”
- Despre moartea Iuliei Marin:
- Despre munca Iuliei Marin:
A fost „menținută într-un mediu care îi exacerba pornirile agresive”
„Ne întrebăm dacă e normal ca un om bolnav psihic, cu grave tulburări comportamentale să presteze la vedere în presă”
„N-aș lăsa un om cu probleme psihice să lucreze la mine”
- Despre articolele Iuliei Marin:
„Scriiturile unei fete grav afectată psihic”
„Pixul domnișoarei Marin e o armă. Care folosită cu ticăloșie poate distruge destine”
Reacțiile societății:
- APEL de protest din România, față de discursul urii de la România TV, în cazul morții ziaristei Iulia Marin: Au semnat peste 2.000 de instituții și persoane, printre care Colegiul Medicilor și Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, 146 de redacții, asociații medicale, ONG-uri și personalități civice și cititori
- Mai multe companii de publicitate s-au retras de pe România TV, conform Pagina de Media: Vodafone și alte două firme și-au retras publicitatea de la România TV, imediat după a doua emisiune la adresa Iuliei Marin.
- Andrew Solomon, unul dintre cei mai cunoscuți profesori și autori de psihologie clinică ai lumii, a oferit într-un editorial un apel pentru români: „Chiar dacă Iulia Marin a pierdut lupta, e un fapt cert că a oferit lumii întregi dovezi care vor salva viețile altora”
- Jurnalista Mona Dârțu a analizat, într-un text care s-a viralizat, comunicatul oficial al RTV, în care postul a acuza că „Iulia Marin a fost ajutată de către colegi să se sinucidă”. Concluzia ziaristei: „Comunicatul RTV este un ansamblu de afirmații neprobate de nimic”.
- Medic psihiatru român din Franța a scris un text de opinie cu un mesaj pentru suferinzii care se ascund și pentru apropiații lor: „Nimeni nu alege să fie bolnav psihic. Iar drepturile pacientului nu încetează odată cu moartea acestuia”
- Colegiul Psihologilor din România a dat un comunicat în care, în unanimitate, numește „etichetarea negativă” drept „formă de violență emoțională la adresa persoanelor cu dificultăți de ordin psihologic”
- Articole recente. Revista 22: „RTV, televiziunea «folosită cu ticăloșie»”, SpotMedia: ”În mlaștina lor”.
Transcrierea a ceea ce România TV denumește „investigație”, difuzată pe 27 aprilie în emisiunea „Punctul culminant”:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
pelicansli • 28.04.2023, 20:17
Mda, nu stiu ce sa zic... Fata aia numai fericita n-a fost cand un boss din trust i-a spus ca a gresit... Cu pachetul ei de probleme... poate a fost prea-plinul... Unul tare pe picioare si tot tremura cand e vorba de viitorul lui si de banii de chirie...Chirie care trebuie platita lunar... In rest, eu zic sa va calmati cu totii...greseala e rostogolita zilele astea de ambele parti.
Misu1950 • 28.04.2023, 16:14
In sfarsit spune si Savaliuc un adevar, treaba cu mana sefului care te hraneste...Aia se pupa sau se linge, in functie de...animal! Cat despre Chireac, ala e ziarist cat e Budai de ministru al muncii... Libertatea, nu le mai faceri reclama!