ComenteazăIndiferent care ar fi compunerea masei succesorale (un teren, o casă, un apartament, un autoturism etc), deschiderea succesiunii poate fi făcută fie la un notariat, fie la instanţa de judecată.
Notarul, mai operativ
De regulă, dacă moştenitorii se înţeleg între ei şi nu există nici un fel de dispută privind cotele succesorale care le revin, cea mai bună formulă constă în apelarea la un notar, care poate îndeplini destul de rapid întreaga procedură, fără a mai fi nevoie de o hotărâre judecătorească, pentru care, se ştie, este nevoie de mai mult timp.
Dar în situaţia în care între moştenitori există unele neînţelegeri este indicată acţiunea judecătorească. Instanţa competentă este cea de la ultimul domiciliu al defunctului, indiferent dacă moştenitorii au domiciliile în alte localităţi.
Avantaje la instanţă
Potrivit Casei de avocatură Cuculis & Asociaţii, avantajul apelării la instanţă este, în primul rând, unul de ordin financiar şi constă în aceea că cheltuielile legate de deschiderea succesiunii pot fi reduse chiar şi sub jumătate faţă de cele necesare în cazul apelării la un notar.
Aşadar, dacă apare cea mai mică suspiciune că între moştenitori există neînţelegeri, este indicată acţiunea în instanţă.
De altfel, conform legii, în cazul în care succesibilii îşi contestă unii altora calitatea sau nu se înţeleg cu privire la compunerea masei succesorale sau la întinderea drepturilor care li se cuvin, notarul public este obligat, prin lege, să pronunţe o încheiere, în care să dispună suspendarea dezbaterii succesorale şi recomandarea ca părţile să se adreseze instanţei de judecată.
Urmarea: după ce ai plătit o sumă de bani consistentă la notar, vei fi nevoit să cheltuieşti alţi bani, pentru a angaja un avocat şi a te adresa instanţei de judecată, cu solicitarea de a rezolva problemele litigioase şi a deschide succesiunea.
Ce impozit plătim la încheierea succesiunii?
Potrivit legii, nu se datorează nici un impozit dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de doi ani de la data decesului autorului succesiunii. În caz contrar, moştenitorii datorează un impozit de 1% din valoarea masei succesorale, sumă reţinută de notar şi virată organului fiscal.
Nu se datorează impozit nici la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin restituirea în temeiul legilor speciale şi nici la dobândirea imobilului cu titlul de donaţie, între rude şi afini, până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi. Dacă succesiunea se realizează prin hotărâre judecătorească, instanţa va transmite decizia la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.
Onorariile notariale sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 46/C, din 6.01.2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 133/22.02.2011, iar cele avocaţiale sunt stabilite prin Protocolul încheiat de Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Ministerul Justiţiei, la data de 8.06.2015.