Descoperă Valea Zânelor din Covasna și comorile sale: între izvoare tămăduitoare și legende fascinante 

Stațiunea celor 1.000 de izvoare

Florentina Teacă a câștigat titlul de ambasadoarea județului Covasna, ca recunoaștere a activității sale în păstrarea și promovarea valorilor culturale locale, fiind o persoană activă în comunitate, un model de educație și un susținător al tradițiilor. 

Aceasta povestește cu drag despre orașul natal, supranumit și stațiunea celor 1000 de izvoare: „Despre importanța apelor tămăduitoare din localitate, ne stau mărturie documente din timpul domniei lui Mihai Viteazul, în care se menționează că domnitorul nu l-a putut găsi pe prefectul de Huedin, acesta fiind plecat la băi în Covasna. De altfel, este celebra așa numita metodă Covasna, care reprezintă combinația dintre mofetă, gura de apă minerală și plimbarea în aerul puternic ionizat negativ.”

În imediata apropiere a orașului, în Cartierul Voinești, am ajuns într-o zonă mărginită de păduri și plină de verdeață, numită Valea Zânelor. După cum vă veți da seama și din denumire, pitorescul zonei îți atrage atenția încă din prima. Peisajele naturale aproape că te vor convinge că odinioară aici chiar au locuit zâne care au avut grijă de toate aceste locuri. În tradiția locală, în acest loc, ar fi locuit Ileana Cosânzeana și suratele ei, zânele. La intrarea în zonă, vom descoperi un panou care ne ajută să ajungem la cetatea dacică sau cetatea zânelor. Florin Balea este vice-președinte al asociației Cultural Creștină Justinian Teculescu care se ocupă de organizarea evenimentelor în orașul Covasna. De la acesta am aflat câteva legende despre cetate: „Se spune că Decebal s-ar fi retras în zona asta, după ce a fost înfrânt la Sarmizegetusa, pentru a-și reface armatele și a lupta din nou cu romanii. 

Recomandări

Coreea de Nord și-a redeschis granițele. Primii români care au vizitat-o: „Am asistat la ziua de colectat fecale umane” | Interviu

Comoara ascunsă de la cetatea dacică

Alte legende sunt legate de comorile dacice care fascinează foarte mulți pasionați de comori, cum că, la cetatea noastră dacică ar fi o comoară ascunsă și este păzită de un șarpe, care o dată la 7 ani se trezește și deschide peștera și acolo poate intra doar al 7-lea fiu din 7 frați, băiat, tânăr și trebuie să iasă afară înainte de cântatul cocoșului ca să nu îl prindă în peșteră, spune Florin Balea. 

Astfel se spune că într-o bună zi, un cioban a dat de cetate, a făcut săpături și a dat de o pivniță unde a găsit aur și argint, și-a umplut buzunarele, ba chiar și cămașa, și a mai luat și un sac cu aur, dar când a vrut să iasă din cetate, a fost mușcat de șarpe, rămânând orb, iar din această cauză nu a putut arăta nimănui unde este comoara. Și tot legenda spune că poarta este deschisă din 7 în 7 ani, arătând drumul spre comoară. Poarta stă deschisă toată noaptea, iar dacă persoana nu a ieșit din cetate, rămâne închisă pentru totdeauna, explică Florentina Teacă. 

Recomandări

Prins cu droguri, Gheboasă a beneficiat de înțelegerea judecătorilor. Ce pedeapsă a primit

Lăsând la o parte legendele, cetatea dacică a fost una dintre cele mai importante fortificații ale sistemului defensiv dacic.  Așezată la răscruce de drumuri, ea a avut și rolul de supraveghere a căilor de comunicații între sud estul Transilvaniei, Moldova și Muntenia. Din păcate, viața cetății a încetat imediat după cel de-al doilea război daco-roman. Intrată în granițele provinciei Dacia a avut aceeași soarta ca toate celelalte fortificații, incendierea și distrugerea, adaugă Florentina. 

Mocănița, doar o piesă de muzeu

La umbra unor brazi înalți, în urmă cu ceva vreme, pleca o mocăniță care făcea plimbări pe un traseu între Hotelul Clermont și Planul Înclinat – Șiclăul. Ce este o mocăniță? Este un tren cu aburi care circulă pe o linie îngustă și care era folosit pe vremuri. Mocănița este îmbrăcată într-o carcasă mecanică, care imită forma unei mici locomotive. Mocănița era o încântare pentru turiști, mai ales în zilele de duminică, când, ajunși la capăt de linie, după câteva minute de plimbare, turiștii aveau parte de o vizită a împrejurimilor. Zgomot sacadat, scrâșnituri, un fluier… și trenulețul se apropia. Astăzi mocănița a rămas o piesă de muzeu în aer liber. 

Recomandări

Român la protestul uriaș din Belgrad: „Asta e lupta noastră alături de poporul majoritar!”

Pășind cu atenție printe șinele acoperite parțial cu pământ și iarbă, ne apropiem de un panou informativ care face referire la instalația cunoscută sub denumirea de Planul Înclinat – Șiclăul.  Florentina Teacă ne spune mai multe: „Tot în Valea Zânelor, se află ruinele Planului Înclinat sau așa cum îl cunosc localnicii, Șiclăul. O instalație deosebit de ingenioasă care asigura transportul unor materiale, în principal masă lemnoasă, încărcate în vagonete, ce se deplasau pe șine, pe o distanță de peste un km. Planul Înclinat reprezintă unica instalație de acest fel la noi în țară și printre puținele din Europa. Trenulețul care transporta vagonetele de la Planul Înclinat, și anume mocănița, circulă astăzi pe un traseu mult mai scurt și doar în sezonul estival, dar folosește aceeași locomotivă cu aburi ca pe vremuri.”

La întoarcere, am vizitat Cascada Zânelor. Amenajată cu trepte pentru a coborî cu usurință, cascada se află pe partea dreaptă a drumului ce duce spre Planul Înclinat. „Apa, în sute de mii de ani de curgere, a dat pietrei chipul unui dac, motiv pentru turiști să nu rateze această cascadă în timpul sejurului lor în orașul Covasna. Am stat preț de câteva minute pe stâncile vulcanice care mărginesc cascada și care au fost scoase la iveală de eroziunea apei. Mulți dintre vizitatori au fost tentați chiar să facă o baie”, ne mai explică Florentina, ghidul nostru. 

Nedeia Mocănească sau Sântilia

Anual are loc, chiar în Valea Zânelor, Nedeia Mocănească sau Sântilia. Florin Balea organizează acest eveniment de câțiva ani și ne spune care sunt tradițiile și obiceiurile: „Un obicei străvechi de Sfântul Ilie, încă nu se știe când a fost prima ediție, legat de căsătoria mocanilor voineșteni de aici din zonă. Toți tinerii necăsătoriți coborau de la oi și veneau să își caute aleasa. Se organiza un bal, dar înainte, tinerii mergeau la viitoarea probabil soție, și îi oferea o păpușă de caș, iar ea îi răspundea cu un fir de busuioc dacă era de acord, ăsta era unul dintre semne că era pe drumul cel bun. După care, în hora Sântiliei, dacă o invita la dans și ea intra, era al doilea semn bun. Acum ce se întâmplă în Nedeie este o punere în scenă a unei nunți tradiționale, cu toate obiceiurile de aici din zonă, plecând de la cerutul miresei, ultima sârbă pe care o conduce mirele în calitate de fecior, hora miresei, breaza pe pai aprins, sunt foarte multe obiceiuri pe care noi le păstrăm și le punem în scenă, în ziua de Sfântul Ilie.”

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Covasna nu este doar o destinație pentru cei în căutarea vindecării, ci și un loc unde poveștile și legendele îmbracă peisajele într-o atmosferă de basm. Închei această poveste, cu invitația de a descoperi și voi, frumusețile și tradițiile acestui loc, stațiunea Covasna, o adevărată oază de sănătate și povești, unde zeci de mii de oameni revin an de an pentru a se bucura de toate aceste daruri. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Fotografii: planiada.ro, primariacovasna.ro

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro