ComenteazăPe lângă vechimea lor, descoperirea este importantă și pentru că este prima de acest gen din Africa de Nord și reprezintă o dovadă că strămoșii oamenilor de astăzi se desfășurau pe o suprafață mai mare de pământ decât se credea până acum.
Anterior descoperirii din Maroc, cele mai vechi fosile de Homo Sapiens au fost găsite în sudul și estul Africii.
Descoperirea din Maroc care include fragmente de craniu și maxilar inferior, provin de la cinci persoane diferite, dintre care trei adulți tineri, un adolescent și un copil estimat la 8 ani. În același sit au fost găsite și uneltele de piatră, oase de animale și dovezile de incendiere.
Dar cercetătorii susțin că cel mai important, la această descoperire este faptul că aceste fosile captează un moment în timp al evoluției. Caracteristicile faciale ale craniului arata ca cele ale unui om modern, dar cutia craniană este alungită și are forma arhaică a oamenilor timpurii.
În ultima perioadă, arheologii au descoperit tot mai multe dovezi care să arate că specia umană s-a desprins în urmă cu 500.000 de ani din Neanderthalieni și Denisovani, ceea ce face ca Homo Sapiens să fie de fapt rude apropiate și nu descendenți direcți ai celor două specii.
”Analizele pe care le-am realizat ne dovedesc că acest material descoperit în Maroc reprezintă rădăcinile speciei noastre, cel mai vechi Homo sapiens descoperit vreodată n Africa sau oriunde altundeva”, a explicat Jean-Jacques Hublin, paleoantropolog și profesor la Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology.
”Am confirmat faptul că acestea afișează această combinație surprinzătoare de caracteristici foarte avansate și condiții mai arhaice. Ea ne-a permis vizualizăm o imagine mai complexă privind apariția speciei noastre”, a mai spus antropologul.