Cercetătorii americani, autorii studiului, au descoperit că există o singură diferenţă între persoanele religioase şi atei. Primii reacţionează cu cu mai multă mândrie şi gratitudine faţă de faptele lor morale, dar şi cu mai multă vină, ruşine şi dezgust faţă de faptele lor imorale, în comparaţie cu ateii.
Astfel, specialiştii aceasta înseamnă că, în prezent, ateii şi cei religioşi au mai multe în comun din punct de vedere al experienţelor de zi cu zi faţă de cum se credea până acum.
„Acesta este primu studiu de acest fel care analizează în mod direct felul în care moralitatea se manifestă în experienţele de zi cu zi ale oamenilor”, a declarat Linda Skitka, psiholog la Universitatea Illinois din Chicago, care a contribuit la cercetare.
Pentru a analiza felul în care oamenii resimt moralitatea şi imoralitatea în viaţa de zi cu zi, cercetătorii americani au chestionat, cu ajutorul telefoanelor inteligente, peste 1.200 de adulţi cu vârstele cuprinse între 18 şi 68 de ani.
Timp de trei zile, aceşti cetăţeni americani şi canadieni au primit cinci semnale în fiecare zi, care i-au determinat să ofere răspunsuri scurte la un chestionar despre faptele morale sau imorale pe care le-au comis sau suportat, la care au asistat sau despre care au auzit în ultima oră.
Pe lângă factorul religios, cercetătorii au analizat moralitatea faptelor zilnice şi simpatiile politice, dar şi efectele pe care moralitatea şi imoralitatea le au asupra gradului de fericire al unui individ şi sentimentului acestuia de a avea un scop în viaţă.
La final, s-a observat că persoanele religioase şi ateii diferă dintr-un singur punct de vedere: felul în care îi fac să se simtă faptele morale şi imorale.
Astfel, persoanele religioase au răspuns cu emoţii mai puternice – mai multă mândrie şi gratitudine faţă de faptele lor morale, dar şi mai multă vină, ruşine şi dezgust faţă de faptele lor imorale.