ComenteazăCel mai mare asteroid căzut pe pământ pare să se afle în Peştera de sub Cârşa, din Cheile Caraşului, judeţul Caraş-Severin. Teoria este susţinută de speologul amator Marius Petru Paniti, absolvent al Facultăţii de Chimie din Timişoara, care recent a descoperit întâmplător fragmente de diferite dimensiuni din acest asteroid.
„Am început să mă strecor prin găuri de şoarce şi, încet-încet, am ajuns în WonderLand. O mulţime de formaţiuni negre, roşietice, portocalii mi-au apărut în gurul din care am băut apă: erau altceva decât roca-mamă calcaroasă, erau foarte dure şi aveau aspect de pietre semipreţioase. Apoi, minune! Au apărut marile formaţiuni: topituri, zone de reacţie cu roca mamă, calcar fiert. Am recunoscut la aceste roci fenomenul de autoglazurare şi am realizat ce am descoperit: un meteorit gigant (asteroid), care arată ca un şvaiţer!”.
Inginerul a plecat din nou spre Peştera de sub Cârşa, pentru a lua şi alte probe de minerale de la meteorit. Ajuns acolo, însă, a urmat o altă descoperire. Peştera adăposteşte doar o mică bucată din meteorit, partea mare se pare că se află chiar în calcarul din zonă.
Meteoritul lui Paniti ar fi atins Terra în perioada cuprinsă între Jurasic şi Cretacic, fiind probabil unul din seria celor care au căzut în perioada respectivă pe tot Globul, având ca efect dispariţia dinozaurilor. Cu zeci de mii de kilometri pe oră viteză, cu o temperatură la suprafaţă de zeci de mii de grade Celsius, acesta ar fi intrat în atmosfera Terrei
Elementele uşor fuzibile de la suprafaţă s-au volatilizat şi a devenit, astfel, un meteorit prăbuşit în Marea Tethis (din zona adiacentă teritoriului României), provocând o uriaşă explozie şi un megatsunami. Ajuns pe fundul mării, s-a răcit, fierul, cromul, manganul şi alte elemente s-au corodat şi erodat, iar din roca extrem de dură au rămas doar silicaţii şi metalele legate chimic.
A fost, apoi, acoperit de sedimentele calcaroase ale mării, pe o înălţime de 200-300 de metri, ulterior urmând procesul de orogeneză (ridicare) a Carpaţilor, căruia i-a urmat un alt proces, cel carstic, de formare a peşterilor de pe Cheile Caraşului, astfel explicându-se înglobarea lui într-o peşteră.
„Un asteroid de mari dimensiuni şi micuţii meteoriţi au aterizat, cu toţii, în masa calcaroasă sedimentară de pe fundul mării Tethys, de acum câteva milioane de ani. Meteoriţii şi asteroidul au fost acoperiţi de aceeaşi masă sedimentară calcaroasă de pe fundul mării, iar apoi în timpul Orogenezei (Pirineo -Alpo – Carpatine) acest fund al mării s-a ridicat până la nivelul actual, de câteva sute de metri peste nivelul mării, al munţilor Caraşului. În acel moment a început procesul carstic, în urma căruia s-au format/se formează peşterile din aceşti munţi, acest fapt permiţându-mi marea descoperire, apa spălând o parte din roca calcaroasă, plapuma ce acoperea asteroizii şi meteoriţii” mai spune Marius Paniti.