ComenteazăUPDATE 17.52 Cercetătorii americani au replicat „ anumite condiții care se găsesc în stele și în soare”, a declarat Jennifer M. Granholm, secretarul Energiei din SUA, într-o conferință de presă. Aceasta a felicitat cercetătorii implicați și a precizat că descoperirea ne duce mai aproape de posibilitatea de a avea energie pe bază de fuziune, cu emisii zero de carbon.
Scopul final al cercetării nucleare este de a replica reacțiile nucleare ce au loc în interiorul Soarelui, prin care se produce energie, acesta fiind „Sfântul Graal” al cercetătorilor din domeniu, care îl caută încă din anii 50.
Vor mai trece încă cel puțin zece ani, poate chiar decenii, până când fuziunea nucleară să fie folosită pe scară largă, mai scrie sursa citată.
Însă această descoperire este probabil să fie folosită de administrația Biden pentru a justifica investițiile masive ale Guvernului.
Departamentul Energiei este așteptat să anunțe oficial informația marți, în cadrul unei conferințe de presă.
Ce este fuziunea nucleară
Cercetătorii încearcă de zeci de ani să recreeze fuziunea nucleară.
Aceasta se întâmplă când doi sau mai mulți atomi fuzionează și rezultă un altul mai mare, proces prin care se generează o cantitate mare de energie sub formă de căldură.
Spre deosebire de fisiunea nucleară, care presupune „spargerea” atomilor, fuziunea nu produce deșeuri radioactive.
- În interiorul Soarelui atomii de hidrogen fuzionează și rezultă heliu. În alte cazuri, heliul fuzionează mai departe, rezultând litiu, carbon, oxigen, neon, ultimul fiind fierul. Mai departe, acesta nu fuzionează. Elementele cele mai grele, precum uraniul, sunt produse la explozia unei stele, fenomen numit nova sau supernova.
Mai multe metode
Oamenii de știință de pe întreg globul încearcă să ajungă la fuziune folosind mai multe metode.
În SUA, proiectul încearcă să creeze fuziune nucleară prin ceea ce se numește „fuziune inerțială termonucleară”, conform CNN. În practică, acest lucru presupune tragerea de peleți ce conțin hidrogen într-o formație de 200 de lasere. Astfel se creează o serie de explozii rapide, câte 50 pe secundă.
Căldura este cheia
Energia rezultată este căldura, iar aceasta este cheia producerii energiei electrice.
Chiar dacă a fost produsă mai multă energie decât a fost consumată în proces, aceasta nu este îndeajuns pentru a furniza energie electrică în rețea sau pentru a încălzi clădiri, scrie sursa citată.
„Este îndeajuns pentru a fierbe zece ibrice de apă”, spune Jeremy Chittenden, codirector al Centrului pentru Studii de Fuziune Inerțială la Imperial College în Londra.
Pentru a o transforma în centrală electrică e nevoie de un câștig mult mai mare de energie.
Concurență mare
În Marea Britanie, cercetătorii lucrează cu o mașinărie imensă de forma unei gogoși, plină cu magneți. Aceasta este numită tokamak.
După ce combustibilul este injectat în tokamak, magneții sunt activați pentru a crea plasmă. Aceasta trebuie să atingă 150 de milioane de grade Celsius, de zece ori mai mult decât în centrul Soarelui. Aceasta forțează particulele să fuzioneze.
În cadrul fuziunii nucleare, produsul fuzionat are o masă mai mică decât cei doi atomi originali. Masa care lipsește devine energie.
Neutronii, care sunt capabili să scape din plasmă, lovesc apoi o „pătură” de pe pereții tokamakului. Energia lor kinetică este transferată în căldură. Mai departe, această căldură este folosită pentru a încălzi apa, a crea abur care să miște mai apoi turbine și să genereze electricitate.
Anul trecut, cercetătorii de la Oxford au generat o cantitate-record de energie. Cu toate acestea, a durat doar 5 secunde.
Fie că e vorba de tragerea cu lasere în peleți, fie că este vorba de magneți, căldura rezultată din fuziunea atomilor este cheia pentru a produce energie.
Reactor în Franța
Uniunea Europeană (UE) are în plan la rândul său proiecte în domeniu. Un consorțiu internațional numit ITER construiește un reactor tokamak în sudul Franței, la Cadarache. Construcția acestuia a început în 2020.
Din proiect fac parte UE, Elveția, Marea Britanie, China, India, Coreea de Sud, Japonia, Rusia și SUA, având ca parteneri Canada, Australia, Kazahstanul și Thailanda.