Oamenii de știință de la cea mai mare instalație de fuziune nucleară din lume au realizat pentru prima dată fenomenul cunoscut sub numele de igniție: au creat o reacție nucleară care generează mai multă energie decât consumă.
Rezultatele descoperirii de la US National Ignition Facility (NIF), realizată pe 5 decembrie și anunțată marți de administrația președintelui american Joe Biden, au entuziasmat comunitatea globală de cercetare a fuziunii.
Această cercetare își propune să valorifice fuziunea nucleară – fenomenul care alimentează Soarele – pentru a oferi o sursă de energie curată aproape nelimitată pe Pământ. Libertatea a scris ieri despre descoperire, iar fizicianul român Octavian Micu a explicat potențialul ei impact.
În declarații pentru Nature sau pentru Science Media Centre, cercetători importanți din domeniu, din SUA, Marea Britanie sau Spania, avertizează că, în ciuda ultimului succes, rămâne un drum lung până la atingerea acestui obiectiv. Alții sunt extrem de optimiști, pentru că văd infinite posibilități deschise de progresul anunțat marți.
Profesorul Jeremy Chittenden, profesor la Imperial College London: „Demonstrează că Sfântul Graal al fuziunii poate fi într-adevăr atins”
Toți cei care lucrează în domeniul fuziunii nucleare au încercat să demonstreze de peste 70 de ani că este posibil să se genereze mai multă energie din fuziune decât a fost introdusă. Dacă ceea ce a fost raportat este adevărat și s-a eliberat mai multă energie decât a fost folosită pentru a produce plasmă, este o descoperire foarte importantă.
Demonstrează că scopul mult căutat, „Sfântul Graal” al fuziunii, poate fi într-adevăr atins.
Pentru a transforma fuziunea într-o sursă de energie, va trebui să creștem și mai mult câștigul de energie. De asemenea, va trebui să găsim o modalitate de a reproduce același efect mult mai frecvent și mult mai ieftin, înainte de a putea transforma în mod realist acest lucru într-o centrală electrică.
Profesorul Chittenden, profesor de fizica plasmei la Imperial College London, a contribuit la cercetarea celor de la Lawrence Livermore National Laboratory.
Michael Campbell, fost director al laboratorului de fuziune de la Universitatea Rochester din New York: „Beau un cocktail cosmo ca să sărbătoresc”
„Cercetarea fuziunii se desfășoară de la începutul anilor 1950 și este pentru prima dată în laborator când fuziunea a produs mai multă energie decât consuma. Au fost mulți oameni care nu au crezut că asta este posibil, dar eu și alții care ne-am păstrat credința ne simțim oarecum «răzbunați». Beau un cocktail cosmo ca să sărbătoresc”, a spus Michael Campbell, pentru revista Nature.
Campbell a lucrat în trecut la Lawrence Livermore National Laboratory și a fost unul din cei care au propus facilitatea de igniție, dar nu mai este angajat acolo și nu a fost implicat în actuala cercetare.
Dr. Aneeqa Khan, cercetătoare în fuziune nucleară la Universitatea din Manchester: „Este prea târziu să ne ajute să confruntăm criza climatică actuală”
Fuziunea este considerată o sursă verde de energie pentru că nu eliberează dioxid de carbon în atmosferă. Dacă o putem face să funcționeze, are potențialul de a furniza o bază stabilă de electricitate, precum și potențialul pentru aplicații secundare ca producția de hidrogen sau încălzirea.
Este prea târziu ca fuziunea nucleară să ne ajute să gestionăm criza de mediu. Deja ne confruntăm cu devastarea provocată de schimbările climatice la scară globală – e suficient să ne uităm doar la inundațiile din Pakistan, secetele din China și Europa numai în această vară.
Pe termen scurt, trebuie să folosim tehnologiile existente, cu emisii reduse de carbon, cum ar fi fisiunea și sursele regenerabile, investind în același timp în fuziune, pe termen lung, ca să facă parte dintr-un mix energetic divers și cu emisii reduse de carbon. Trebuie să aruncăm tot ce avem în lupta cu criza climatică. În toate aceste tehnologii trebuie să investim în formarea oamenilor din întreaga lume, astfel ca aceștia să poată dezvolta soluțiile necesare pentru a face față schimbărilor climatice. Este important să avem atât strategii pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Tony Roulstone, lector în energie nucleară la Universitatea Cambridge: „Trebuie obținut un câștig de energie dublu”
Deși este o veste pozitivă, acest rezultat este încă departe de câștigul de energie efectiv necesar pentru producerea de energie electrică. Acest lucru se datorează faptului că au trebuit să folosească 500 MJ (megajouli) de energie în lasere pentru a livra 1,8 MJ țintei – așa că, deși au scos 2,5 MJ, este totuși mult mai puțin decât energia de care aveau nevoie pentru lasere în primul rând.
Cu alte cuvinte, producția de energie (în mare parte energie termică) a fost încă doar 0,5% din aport. O țintă de inginerie pentru fuziune ar fi recuperarea unei mari părți a energiei utilizate în proces și obținerea unui câștig de energie dublu față de energia care a intrat în lasere. Trebuie să fie dublu deoarece căldura trebuie convertită în electricitate și pierzi energie și pe această cale.
Prin urmare, putem spune că acest rezultat este un succes al științei – dar este încă departe de a furniza energie utilă, abundentă și curată.
José Manuel Perlado Martín, profesor emerit la Universitatea Politehnică Madrid: „Finanțarea pentru acest tip de cercetări în UE trebuie să crească”
Această descoperire este un pas uriaș spre a crede că aceasta (n.r.: fuziunea nucleară) poate fi sursa masivă și concentrată de mare densitate de energie de care umanitatea are nevoie.
În mod clar, mai este un drum de parcurs pentru a realiza această energie extrasă din legarea nucleelor de hidrogen. Dar această realizare ar trebui să însemne că cercetările privind sistemele de iluminare țintă, fabricarea capsulelor de combustibil, sistemele cu camere de reacție și materialele adecvate condițiilor acestei linii de fuziune trebuie să fie crescute substanțial, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat până acum în Uniunea Europeană.
José Manuel Perlado Martín este președinte al Institutului de Fizică Nucleară Guillermo Velarde de la Universitatea Politehnică Madrid.