Sabrina Zurac, directorul medical al Spitalului Colentina, spune că infecția cu SARS-CoV-2 produce afecțiuni la nivelul tuturor organelor, principalele afecțiuni fiind la nivel pulmonar și cardiac. La nivel pulmonar produce afectare alveolară și formare de mici cheaguri de sânge în vase mici, în urma cheagurilor apar zone moarte ale țesutului care era irigat cu sânge de vasul respectiv.
La nivel cardiac, inflamația pe care o produce virusul și afectarea directă a fibrelor musculare cardiace produce tulburări de contracție a peretelui inimii și tulburări de funcționare, la nivelul ficatului. Se constată o acumulare de grăsime care duce la o tulburare a funcției celulei hepatice și la afectarea capacității de detoxificare a organismului.
La nivelul rinichiului apar zone de necroză, care fac ca deșeurile toxice din organism să nu se mai elimine așa cum trebuie, iar în restul organelor peste tot unde apar microtromboze apar și zone de necroză, de moarte celulară, care duce la disfuncția fiecărui organ în parte și, de asemenea, în ganglionii limfatici și în splină.
“Am constatat o scădere a numărului de limfocite. Este un efect demonstrat al infecției cu SARS-CoV-2”, a mai spus Sabrina Zurac.
Directorul medical al Spitalului Colentina spune că, dacă nu ar fi avut COVID-19, pacienții puteau avea o rată de viață de peste 20, 30 de ani.
“Am avut un caz, un tânăr de 35 de ani, cu insuficiență renală cronică. La insuficiența renală cronică se face dializă, transplant, deci omul avea în față mulți ani de viață, celelalte trei persoane au avut supraponderalitate, au avut câteva kilograme în plus, dar niciun obez, unul avea hipertensiune, unul, diabet care necesita insulină și doamna avea diabet zaharat, dar controlat doar prin alimentație. Acești oameni care aveau vârste între 40 și 57 de ani, erau oameni care ar mai fi trăit minim 20, 30 de ani”, conchide Sabrina Zurac.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro