În România, din octombrie 2017, când a început perioada de supraveghere a cazurilor de infecții respiratorii, și până în 2 mai au fost înregistrate 127 de decese confirmate cu virus gripal, cele mai multe, respectiv 62 fiind de tip A H1 , cel care a dat și pandemia din 2009, iar 60 de tip B, față de 27 de decese în întreg sezonul precedent, dintre care 22 din cauza virusului gripal de tip A H3 și unul singur după infecție cu virus de tip B.

Tot în aceeași perioadă au fost confirmate în laborator 1.749 de cazuri de gripă, dintre care 1.144 de tip B și 415 de tip A H1.

Activitatea gripală evoluează încă în România, dar cu intensitate scăzută, înregistrându-se cazuri noi și în luna mai. În ultima săptămână a lunii aprilie au fost 34 de cazuri de gripă și 9 cazuri de infecții respiratorii acute severe (SARI), la fel ca în săptămâna anterioară și cu șapte mai multe față de aceeași perioadă a sezonului precedent.

Extinderea gripei în sezonul cald este una dintre consecințele grave ale schimbărilor climatice

”Vorbesc de câte ori am ocazia despre faptul că, în ultimul deceniu, asistăm la ceea ce se numește patomorfoză, adică nimic nu prea mai seamănă cu nimic, în patologia infecțioasă, atât din punct de vedere al sezonalității, cât și din punct de vedere al manifestărilor clinice. Sunt boli care și-au păstrat caracterisitice generale, dar altele și-au modificat foarte mult aceste caracteristici. De exemplu, varicela trebuia să fie la sfârșitul iernii – începutul primăverii, și am avut tot anul, indiferent că a fost cald sau frig. Nu și-a mai păstrat sezonalitatea de sezon rece.Vorbim de gripă și de rujeolă”, explică Adrian Streinu Cercel.

Din anul 2009, gripa și-a schimbat și ea sezonalitatea.

”Am avut gripă și în august, și septembrie. Avem și acum, în mai, când sunt călduri foarte mari. Zilnic, la camera de gardă ajung pacienți cu gripă. Așa cum am spus, și gripa a suferit modificări. Acum doi ani, vorbeam de trei tulpini de virus gripal incluse în vaccin, acum vorbim de patru tulpini de virus gripal”, mai spune profesorul Adrian Streinu Cercel.

Potrivit medicului, laboratoarele internaționale care supraveghează evoluția gripală au constat că există o serie de tulpini de virus gripal care circulă în paralel în ambele emisfere, ceea ce nu era posibil prin anii 1970-1980.

”Cu virusul gripal nu este de joacă”

Virusul gripal este unul dintre cele mai cunoscute virusuri, care au cauzat, la nivel mondial, decesele a milioane de persoane în timpul pandemiilor.

”Din 1918, dar și înainte, virusul gripal a dat pandemii. Cu virusul gripal nu prea este de joacă. Așa se face că, în momentul de față, sunt câteva categorii la risc, obezi, persoane cu afecțiuni cardiovasculare, neurologice, respiratorii (BPOC) și femeia gravidă”, spune Adrian Streinu Cercel.

Scăderea imunizării face organismul vulnerabil

Pentru ca organismul să facă față acestor schimbări climatice, trebuie să ținem cont de calitatea hranei, de viața socială, de aerul pe care îl respirăm, de mediu.

”Pregătirea organismului pentru a face față acestor schimbări este dificilă și ține de foarte mulți factori, pornind de la aspectul social, calitatea hranei, de factorii de mediu, viața activă. Și, atunci când sunt schimbări bruște de temperatură, trebuie să ne protejăm. Dacă este frig vara, să ne îmbrăcăm ca de frig, pentru că organismul nu poate rezista mult timp la oscilațiile mari de temperatură”, mai spune profesorul Streinu Cercel.

Medicul specialist în boli infecțioase atrage atenția asupra imunizării: ”Spitalele sunt pline de oameni care nu s-au vaccinat. Nu am fi avut cu 100 de decese mai mult dacă respectivele persoane s-ar fi vaccinat. Reducerea vaccinării face ca, de la un an la altul, virusurile să se modifice, iar o boală ușoară pentru unele persoane să devină letală pentru altele. Cele 127 de decese prin gripă și 52 de rujeolă sunt doar câteva exemple în acest sens”,  mai spune Adrian Streinu Cercel.

Gripa poate afecta orice persoană, dar riscul de complicații este mai mare la copii, bătrâni și persoane cu imunitate scăzută

Gripa este o boală infecțioasă acută a căilor respiratorii, foarte contagioasă, cauzată de virusul gripal A sau B, cu severitate diferită de la un sezon la altul. În general, frecvența infecțiilor respiratorii este mai crescută în intervalul noiembrie-martie.

Perioada de incubație este de câteva zile. Simptomele gripei sunt adesea similare virozelor și guturaiului. Debutul gripei este brusc, uneori brutal, cu frisoane, febră 39-40 de grade Celsius, dureri musculare, dureri de cap intense, oboseală, dureri la nivelul globilor oculari, nas înfundat, tuse, lipsa poftei de mâncare, uneori greață, vărsături și chiar diaree.

Gripa se poate complica și astfel apar pneumoniile, care pot fi primare sau secundare. Alte complicații sunt: cardiovasculare (miocardita), nervoase (encefalita, meningita), sindromul Reye. Copiii sub doi ani care se îmbolnăvesc trebuie să fie internați, din cauza riscului crescut de complicații.

În România, în 2016-2017 au fost aproape 800 de cazuri de gripă și 27 de decese. În sezonul 2015-2016, dintre cei care s-au îmbolnăvit de gripa, 55,5% au avut nevoie de spitalizare. Tot în sezonul 2015-2016, în România au murit 107 persoane din cauza virusului gripal, de 2,7 ori mai multe decât în sezonul precedent, în contextul în care rata vaccinării antigripale în rândul populației generale a fost de 3,2%. De altfel, dintre cele 107 persoane care au decedat din cauza gripei, 106 nu fuseră vaccinate, arată un raport al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.

Citește și:

Raed Arafat îi răspunde Oliviei Steer, după ce aceasta a spus că rujeola nu există

 
 

Urmărește-ne pe Google News