Constantin-Alexandru Manda, autorul raportului, coordonator advocacy SAR, explică într-un interviu pentru Libertatea că autoritățile pot fi considerate responsabile de tragedia celor peste 100.000 de copii care abandonează în fiecare an școala.
Libertatea: Ați lansat recent Raportul privind acordarea burselor pentru elevi la nivel național în anul școlar 2019-2020. Care este miza, scopul raportului?
Constantin-Alexandru Manda: În aceste momente, când situația socio-economică din România devine din ce în ce mai dificilă, pe fondul pandemiei de COVID-19, bursele pentru elevi devin un instrument care face diferența între a abandona sau nu școala.
Când citești Constituția României, încă de la început dai peste un principiu care sună extrem de frumos: «România este stat social și are ca fundament solidaritatea cetățenilor săi». Bursele școlare sunt un drept fundamental al elevilor, consacrat de Constituție la art. 32, și care vine să dea esență principiului statului social.
În 2015, eram reprezentant al elevilor la Constanța și am pornit demersurile pentru a obține burse școlare în județ: la acel moment, acordau burse doar trei unități administrative-teritoriale din cele 70 pe care le are Constanța. Și am văzut, la firul ierbii, reticența cu care primarii priveau această obligație a lor. Am trecut prin tot procesul: discuții, refuzuri, proteste, reclamații administrative, procese, iar mai apoi, victorii.
Eram conștient că în toată țara situația este gravă, dar, în lipsa unor cifre, nu aveam o dimensiune clară. De aici, inițiativa unei analize naționale asupra respectării dreptului fundamental la burse școlare. Acest raport nu este el însuși un proiect, o activitate. Prin acest raport spunem start inițiativei noaste de a duce bursele pentru elevi până în ultimul cătun din România.
Constantin-Alexandru Manda:
“Banii pentru burse trebuie să vină din bugetul local”
– În sarcina cui intră acordarea de burse pentru elevi?
– Pentru orice comună, oraș, municipiu unde există școli, consiliul local este obligat ca, anual, să aprobe prin hotărâre numărul și cuantumul burselor. Dar numărul burselor nu este stabilit după bunul plac al autorității locale, ci cu respectarea unor criterii stabilite prin ordin de ministru, vechi din 2011.
Așadar, elevii din mai multe categorii defavorizare (navetiști, orfani, bolnavi sau stare materială precară) primesc burse de ajutor social, cei cu venit redus – bursă de studiu, cei cu medie peste 8,50 – bursă de merit, iar olimpicii naționali primesc bursă de performanță.
Banii pentru burse trebuie să vină din bugetul local, iar primarul sau ceilalți aleși nu pot invoca că nu au bani ca să acorde burse. Nu îți poți invoca propria culpă, fiind o obligație legală, trebuie să prindă bani în buget. Conform legii, la acest fond de burse trebuie să contribuie și statul, prin sume defalcate din TVA.
“70% dintre primari nu acordă absolut niciun tip de bursă”
– Ca să fie mai clar, să ne explicați cât de importante sunt aceste burse, care sunt funcția și rolul burselor școlare?
– Într-o țară în care 2 din 5 copii sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar 32% dintre cetățenii între 0 și 17 ani trăiesc de pe o zi pe alta, sub limita sărăciei, bursele pentru elevi, mai ales cele de ajutor social, își arată extrem de mult utilitatea practică.
Bursele pentru elevi au două funcții: unu, păstrarea sau aducerea în școală a copiilor din medii defavorizate (bursa de studiu și bursa de ajutor social); doi, stimularea rezultatelor bune la învățătură (bursa de merit și bursa de performanță).
Bursele școlare sunt expresia pe care părinții Constituției au consacrat-o la art. 32 pentru a da expresie mâinii de ajutor pe care statul social o întinde României de mâine în așa fel încât niciun copil să nu se piardă pe drum și să își atingă potențialul maxim.
– Raportul arată că aceste burse se acordă într-o foarte mică măsură. De ce? Care sunt cauzele?
– 70% (2.139!) dintre primari nu acordă absolut niciun tip de bursă școlară pentru elevi, niciunul! Când datele arată așa, știi că ești în fața unei probleme generalizate. Aici nu mai este vorba de partide, zone geografice (Sud vs Ardeal; Vest vs Est) sau situație economică, vorbim de dezinteres generalizat și de nepăsare. Peste tot se încalcă legea, absolut peste tot: și în județele sărace, și în cele bogate. În total, 95% dintre comune, orașe sau municipii încalcă legea, deoarece în 25% dintre ele se acordă parțial burse, legea fiind tot încălcată.
Doar 180 de localități din 3.182 acordă burse așa cum scrie la lege. În restul de 3.002, dreptul elevilor la burse școlare este încălcat flagrant.
– Care sunt consecințele neacordării acestor burse, care sunt un drept al copiilor? Oare asta nu este o încălcare a acestor drepturi?
– Neacordarea burselor școlare contribuie direct la abandonul școlar. Doar în anul 2018 au părăsit școala 139.000 de copii (de la clasa I până la a XII-a și profesională).
Este enorm, aproximativ 6% dintre copii, care la începutul anului erau înscriși în sistemul de învățământ, iar până la finalul anului au abandonat. Pentru mulți cauza era sărăcia, nu își permiteau să mai ajungă la școală sau erau nevoiți să muncească pentru a se întreține. O bursă socială la cuantumuri decente (nu 5 lei cum dau anumite primării) ar fi făcut diferența pentru acești copii.
Primarii care nu oferă burse, Ministerul Educației și Guvernul sunt autori morali ai tragediei celor 139.000 de copii.
“Degeaba se acordă burse,
dacă sumele sunt în bătaie de joc”
– Ați depus un efort imens pentru a obține răspunsuri de la atât de multe primării: care ar fi concluziile acestui raport și care ar fi recomandările voastre? Cine și cum ar putea repara această încălcare flagrantă a drepturilor copiilor?
– Suntem martorii unui dispreț generalizat față de dreptul fundamental la burse școlare; o încălcare flagrantă a legii de către 3002 primari din România, indiferent de venitul localității, județ sau partid.
Împreună cu Avocatul Poporului, am cerut celor 3.002 de consilii locale care încalcă legea ca de îndată să adopte o hotărâre privind numărul și cuantumul burselor, iar inspectoratelor școlare și prefecților să își îndeplinească atribuțiile și să monitorizeze dacă legea se respectă sau nu.
Degeaba se acordă burse, dacă sumele sunt în bătaie de joc. Am cerut Guvernului să respecte legea și să stabilească niște cuantumuri minime pe țară (primarii pot acorda mai mult, dar nu mai puțin) și să asigure finanțarea pentru aceste sume. Astfel, se ajunge la un nonsens: în locurile sărace, unde este cea mai mare nevoie, sunt cele mai mici burse.
Solicităm ca bursele minime să fie în valoare de:
- 135 de lei/lună (10% din salariul minim net pe economie) – bursa de merit;
- 270 de lei/lună (20% din salariul minim net pe economie) – bursa de performanță;
- 340 de lei/lună (25% din salariul minim net pe economie) – bursa de studiu;
- 400 de lei/lună (30% din salariul minim net pe economie) – bursa de ajutor social.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro