Cuprins:
Unitățile medicale și doi medici, dintre care unul anestezist, au fost obligați de Tribunalul Alba să plătească daune morale în valoare totală de 150.000 de euro către familia unei femei care a decedat, în 13 martie 2014, la vârsta de doar 45 de ani.
În urma unor greșeli în lanț, Maria Burlacu a fost operată la mandibulă, deşi suferise un infarct masiv. Medicii care au tratat-o au ignorat faptul că pacienta se plângea de dureri în piept și au considerat că simptomele sunt cauzate de un abces dentar.
Medicii vinovați, obligați să plătească câte 25.000 de euro
Familia Mariei a cerut în justiție daune în valoare de 1,5 milioane de euro. Acţiunea civilă a fost deschisă de Valeriu Burlacu, soțul femeii decedate, în februarie 2017, iar soluția Tribunalului Alba a fost pronunțată în 22 iulie 2024.
Pârâţi în dosar sunt Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia şi medicul Mariana Adămuţiu, respectiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca şi medicul Ioana Elica Recean. Fiecare medic a fost obligat, în solidar cu spitalul, la plata a câte 25.000 de euro către soțul femeii și cei doi copii rămași fără mamă.
Cei doi medici și spitalele nu vor plăti, în final, nicio sumă de bani, pentru că instanța a admis „chemarea în garanție” a unei societăți de asigurare, care ar urma să achite inclusiv cheltuielile de judecată reprezentând onorariul pentru avocat și taxa de timbru aferentă pretenţiilor admise.
Culpa medicală a fost recunoscută, în premieră, și de Colegiul Medicilor, care a dispus sancțiuni în cazul celor doi medici. Sancțiunile au fost menținute și de instanțele de judecată, de către patru judecători în fiecare caz, hotărârile devenind „autoritate de lucru judecat” pentru procesul civil actual.
Dosarul penal, închis pe fondul unui conflict de interese
Valeriu Burlacu a depus și o plângere penală față de medici și unitățile medicale, dar nu a avut succes în acest demers. În 2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a închis dosarul pentru că fapta nu ar fi fost prevăzută de legea penală.
Decizia a fost luată chiar dacă a fost arătată o situație clară de conflict de interese.
„În perioada ianuarie 2016 – septembrie 2017, fiul procurorului de caz a lucrat ca avocat colaborator la societatea de avocatură care i-a reprezentat pe doi dintre medicii din Cluj-Napoca față de care am depus plângere penală. Procurorul nu a ținut însă cont de probele din dosar și a dat soluția nedreaptă. În procesul civil am reușit, după mai bine de 10 ani de luptă cu sistemul, să obținem o soluție care ne despăgubește parțial. A fost o luptă nedreaptă, dar a existat și o judecată corectă și o apreciere justă din partea Colegiului Medicilor”, a declarat, pentru Libertatea, Valeriu Burlacu.
Cum a murit Maria Burlacu
În 12 martie 2014, Maria Burlacu a simţit, la un moment dat, o durere puternică în piept şi şi-a pierdut conştienţa. Era acasă cu cei doi copii, care l-au chemat pe tatăl lor. Femeia îşi revenise când bărbatul a ajuns acasă, dar soţul a insistat să meargă la spital.
La UPU Alba Iulia, femeia a fost consultată pentru afecţiunea pe care o avea la mandibulă, medicul susţinând că de acolo provine durerea. Nu i s-a făcut niciun consult cardiologic, deși Maria se plângea de dureri în piept.
Medicul de gardă a suspectat o problemă cardiacă, dar nu a continuat cu investigațiile obligatorii într-o astfel de situație. În noaptea respectivă, pentru că starea femeii s-a agravat, a fost trimisă la Spitalul de Urgenţă din Cluj-Napoca. Aici a ajuns la secția maxilo-facială, unde, în cursul dimineţii de 13 martie, a fost operată la mandibulă, deși acuza în continuare dureri toracice. La spitalul din Cluj, nu s-au efectuat, de asemenea, investigațiile minime necesare înaintea operației. Starea femeii s-a înrăutățit, iar la ora 14.29 a decedat. Necropsia realizată a arătat că Maria Burlacu a murit în urma unui infarct miocardic recent.
Falsuri grosolane în actele medicale
Ulterior, fişele medicale ale femeii au fost modificate. La UPU Alba Iulia, în loc de dureri toracice, cum a scris o asistentă medicală, s-a corectat şi s-a scris dureri mandibulare.
Au fost modificate şi valorile tensiunii arteriale, care iniţial erau foarte mari, cu unele normale. Medicii de la Cluj au scris că i-au administrat un medicament care nu apărea în prima varianta.
De asemenea, pe fişa medicală de la Cluj au fost modificate orele la care s-au realizat unele intervenţii. În unitatea medicală în care a decedat, pacienta a fost, practic, abandonată după operație, cadrele medicale venind doar la solicitarea unei colege de salon, după ce Maria a început să se simtă foarte rău.
Colegiul Medicilor, concluzii clare
Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România a constatat, în cazul medicului din Alba Iulia, că a modificat valorile tensiunii arteriale consemnate în fişa de prezentare la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), respectiv motivele prezentării.
S-a mai reținut faptul că „prin lipsa diligenţelor necesare a fi depuse la pacienta Burlacu Maria, a privat-o pe aceasta la şansa de vindecare sau supravieţuire şi nu a prevăzut în timp util necesitatea trimiterii pacientei către o unitate medicală cu dotări superioare pentru a fi tratată pentru simptomele pentru care se prezentase la spital şi nu pentru ceea ce a considerat a fi factorul declanşator al acestora, în mod eronat, în opina sa, abcesul mandibular”.
A fost realizată și o expertiză criminalistică grafoscopică, ce a concluzionat că motivul prezentării, consemnat în fişa UPU, nu a fost durerea mandibulară, termen adăugat prin suprascriere peste durere toracică. Falsul a fost confirmat și de o asistentă medicală, de gardă la UPU Alba, în ziua de 12 martie 2024.
În cazul medicului anestezist de la Cluj-Napoca, Colegiul Medicilor a constat că nu şi-a îndeplinit obligaţia de supraveghere post anestezie a pacientei.
Medicii își susțin în continuare nevinovăția
„La scurt timp după efectuarea intervenţiei maxilo-faciale sub anestezie generală, Burlacu Maria a coborât şi a urcat scările din salon în garderoba şi înapoi. (…) Un asistent medical a venit în salon abia când a fost chemat de către colega de salon a victimei atunci când acesta a început să se simtă rău. Este cert că nu s-a făcut tot ce se putea face pentru starea pacientei şi în lipsa monitorizării aparative sau clinice, s-a pierdut şansa unei intervenţii prompte ce ar fi putut fi fructificată chiar cu şanse minime, în sprijinul pacientei”, a concluzionat instanța de Cluj-Napoca, care menținut concluziile din raportul Colegiului Medicilor.
De asemenea, medicului i s-a mai reproșat faptul că a făcut cu superficialitate şi consultul preanestezic, fără a consulta în prealabil foaia de observaţie şi documentul eliberate de UPU Alba Iulia.
Dosarul civil este în al doilea ciclu de judecată, după ce, în 30 mai 2023, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus rejudecarea apelului la Tribunalul Alba. Inițial, instanța a acordat daune morale totale de 90.000 de euro. Hotărârea din 27 iulie 2024 poate fi contestată cu recurs la Curtea de Apel Alba Iulia.
Reprezentanții celor două spitale și cei doi medici și-au susținut tot timpul nevinovăția, prevalându-se de concluziile unor rapoarte de expertiză care însă au avut la bază fișele medicale modificate.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
linkus • 23.08.2024, 19:57
Un caz clar care trebuia încadrat la omor calificat,fara eliberare condiționată,cu circumstanțe agravante după ce au modificat fisa pacientei,din păcate,justiția este NUFĂRUL infractorilor,scutul care apără ticăloșii din România,o gașcă de bugetari indopati continuu cu salarii astronomice și privilegii deșănțate,totul pentru ocrotirea infracționalitatii din Romania.
Liviusport1969 • 23.08.2024, 09:00
Sunt cazuri nenumărate de malpraxis care nu sunt sancționate nici măcar pe linie profesională, darămite în justiție. Legislația trebuie revizuită în sensul acesta. Problema nu este în rândul cadrelor medicale cu funcții de execuție, ci la vârful sistemului, la cei care conduc. Pentru ca mulți dintre cei care sunt în funcții de conducere au propriile lor dosare de malpraxis mușamalizate. Aici se blochează tot sistemul.
Daniel7771 • 22.08.2024, 20:50
,,- Voi exercita profesiunea cu conştiinţă şi demnitate;-Sănătatea pacienţilor va fi pt. mine obligaţie sacră; -Voi păstra secretele încredinţate de pacienţi(...)" Procedura de constatare a unui malpraxis în România este f.greoaie, iar actuala formă a legii malpraxisului, veche de peste25 de ani, îi nemulțumește atât pe medici, cât și pe pacienți–multă lume crede din start că în România este aproape imposibil să dovedești un caz de malpraxis, dacă tu sau cineva drag este victima lui. Peste 55.000 de medici din România plătesc anual poliță de asig. oblig.pt.malpraxis: Se colectează bani, dar nu se plătesc despăgubiri pacienților. Problema cu actualele polițe de asig. de malpraxis este aceea că conțin numeroase clauze de excludere, scrise f. mărunt, pe zeci de pagini. Iar aceste clauze de excludere nu ar trebui să mai existe. O lege mai bună a malpraxisului ar crește și încrederea pacienților în sistem, tergiversarea deciziilor în cazurile de posibil malpraxis fiind marea problemă !