ComenteazăPrimele semnale în acest caz au fost trase în luna aprilie a anului 2015, când polițiști de la Secția 19 au început cercetările pentru purtare abuzivă, fără însă a exista vreun suspect printre medicii, asistentele sau gardienii de la Penitenciarul Spital Rahova. Avea să fie debutul unei anchete care s-a întins pe durata a aproape trei ani și care a ajuns în punctul în care 15 angajați ai penitenciarului spital, inclusiv directorul unității medicale, comisarul șef Călin Florea, au fost luați de mascați și interogați. Patru dintre ei, considerați de anchetatori a fi cei mai violenți, au rămas în arest pentru 30 de zile, sub acuzațiile de rele tratamente, loviri și alte violențe, fals intelectual, favorizarea făptuitorului și influențarea declarațiilor.
Deținuții, bătuți în camerele de izolare?
Cei care au declanșat scandalul de la Penitenciarul Spital Rahova sunt patru deţinuţi, trei bărbați și o femeie. Toți susțin că, în timpul încarcerării lor – unii aflați în pregătire medicală pentru intervenții chirurgicale -, au fost maltratați de angajații închisorii. Ei au dezvăluit în fața anchetatorilor practici apropiate de cele din închisorile comuniste, unde bătaia și tortura erau parte din cotidian.
”Deținuții susțin că au fost legați, fie de pat, fie de altceva, și bătuți până la leșin sau chiar până au făcut pe ei, cum a fost cazul femeii. Ar fi fost puși în genunchi sau în poziții în care nu puteau să se miște și în care nu se puteau apăra de lovituri. Totul s-ar fi petrecut în camerele de izolare ale închisorii, unde deținuții erau duși sub diverse pretexte”, ne-au dezvăluit surse judiciare.
Gardienii-bătăuși încercau să cumpere cu țigări și cafea tăcerea deţinuţilor pe care i-au bătut
Pentru a încerca să se țină departe de probleme, gardienii încercau apoi fie să cumpere cu mici avantaje – țigări, cafea, vizite suplimentare – tăcerea deținutului bătut zdravăn, fie apelau la o stratagemă obișnuită în închisori.
”Deținutul bătut era băgat într-o altă celulă decât cea în care era ținut de obicei, de unde era scos după un timp și mutat într-o alta. Eventualele răni care ar mai fi putut fi observate pe corpul său erau puse fie pe seama unei automutilări, fie pe cea a unui scandal iscat între hoți. Ceilalți deținuți erau convinși să dea declarații favorabile personalului închisorii, mărturii care trebuiau să contrazică acuzațiile deținutului bătut. Firește, în schimbul unor favoruri”, ne-au spus surse judiciare.
Directorul spitalului a fost schimbat în urma scandalului declanșat de deținuții maltratați
Toate aceste probe au dus, în urmă cu o zi, la ridicarea, chiar de la serviciu, a 15 angajați ai Penitenciarului Spital Rahova. Chiar dacă nu s-a luat nici o măsură juridică împotriva directorului unității medicale de deținere, conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a decis schimbarea din funcție a lui Călin Florea.
Deținuți bătuți și de gardieni, și de bătăușul-șef al celulei
Bătaia în pușcării, în uneșle cazuri administrată deținuților chiar și de gardieni, pare să fie ceva despre care știe toată lumea. Un deținut trecut prin mai multe închisori a povestit, pentru Libertatea, cum stau lucrurile în realitate:
”Chiar dacă nu ai făcut nimic rău, chiar dacă nu încalci nicio regulă, îți dă teroare. Sau îți dă foc, cum zicem noi… Doar din distracție sau ca să obțină ceva de la tine și de la familia ta. La început, îți limitează abuziv drepturile. Te scoate mai puțin la aer, cică nu are om la pază în orele alea, îți mai blochează dreptul la un telefon, te pune rău cu ceilalți deținuți. Umblă cu șmecherii, cu șicane…Dacă te ții, intri în faza a doua. Te bagă în cameră cu durii. Pentru că în fiecare cameră e un bătăuș căruia nu-i stă nimeni în cale.”
Pușcăriașul bătut de gardieni este ”tocat” în baie de un coleg de cameră
”Înainte îi avertizează pe ăia: ”Vedeți că îl bag pe unu la voi. Nu știți ce-i cu el, nu vă băgați dacă nu vreți să discutăm altfel…” Așa le spune milițianul hoților și lasă guțanii (n.r. deținuții) să rumege. Când terenul e pregătit, pușcăriașul bătut e băgat acolo, unde și-o mai ia și de la bătăușul camerei, care pentru niște avantaje îl rupe în două și spune că l-a găsit pe jos în baie, lovit. De regulă, bătaia se dă în baie…Toți din cameră aud, dar nimeni nu scoate un sunet. Ceilalți tac de frică sau pentru o țigară și o cafea”, spune fostul pușcăriaș.
”Milițianul îl bate până obosește și apoi îl trezește cu apă”
Referitor la felul în care s-ar derula atacurile gardienilor asupra pușcăriașilor, fostul deținut povestește:
”Când vrea să se delecteze cu o bătaie administrată cu simț de răspundere hoțului, milițianul îl bagă la izolare. Acolo, ăla e legat și bătut cu pumnii și cu picioarele. Loviturile de bocanc țintesc rinichii, ficatul, pieptul, în general corpul, nu fața… Milițianul îl bate până obosește și apoi îl trezește cu apă. După aia, îl duce fie la izolare și spune că deținutul e în greva foamei sau că are raport pentru nu-știu-ce, fie la infirmerie unde, cu ajutorul medicilor și al asistentelor, îl ține până se mai pune pe picioare. Când e vorba de bătăi colective, alea se dau în timpul piețelor (n.r. razii în celule), de mascații care sunt tot gardieni, dar dintr-ăia cărora le place să bată”.
”Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor ar trebui să încurajeze deținuții să reclame alte abuzuri”
”Ceea ce s-a întâmplat la PNT Rahova scoate în evidență faptul că în sistemul penitenciarelor din România înca se mai produc abuzuri la adresa deținuților. Nu putem afirma că este o practică generală, dar cu certitudine mai există în sistem gardieni/supraveghetori ( angajați ANP) care mai folosesc forța ca instrument de coerciție…bineînțeles cu acordul tacit al conducerii penitenciarelor respective.
În altă ordine de idei, se impune o verificare strictă a modului cum au fost făcute evaluările psihologice și totodată ce anume s-a verificat din punct de vedere al predispoziției la acte de violență. Totodată, conducerea ANP ar trebui să încurajeze deținuții să reclame alte abuzuri, astfel încât să existe o delimitare fermă față de orice altă încălcare a ordinii de drept de către lucrătorii din penitenciare. Prin această arestare a patru angajați ANP, este important să se înțeleagă că deținuții și familiile lor pot și trebuie să se adreseze organelor de anchetă competente”, a declarat Dumitru Gîrbăcea, președinte al Consiliului Local al Tinerilor, ONG implicat în lupta pentru respectarea drepturilor omului.
Citește și: