Liderul kurzilor din Germania, într-un interviu pentru Deutsche Welle: „Sunt șocat când văd cât de slabă este Europa în fața lui Erdogan”

Imediat după retragerea trupelor americane din nordul Siriei, Turcia a declanșat, miercuri, o ofensivă împotriva milițiilor kurde din YPG, ofensivă pe care președintele turc a justificat-o prin necesitatea combaterii ”terorismului” și prin intenția de a crea o zonă de securitate în care să poată fi repatriați refugiații sirieni care și-au găsit în Turcia adăpost față de ororile războiului civil.

În interviul acordat publicației germane, Ali Ertan Toprak susține că oprațiunea declanșată de turci nu are alt obiectiv decât alungarea kurzilor din Siria de nord și a deplâns abandonarea YPG de către SUA și țările europene, în pofida contribuției esențiale a kurzilor la distrugerea Statului Islamic:

-DW: Mulți îl critică pe Donald Trump pentru retragerea soldaților americani din nordul Siriei, reproșându-i că a deschis calea pentru o invazie a Turciei. Se simt kurzii abandonați?
-Ali Ertan Toprak: Sigur, kurzii din nordul Siriei se simt abandonați – iar acest lucru e valabil pentru kurzii din întreaga lume! Rudele noastre și prietenii din regiune sunt deprimați. Dezamăgirea e foarte mare, din moment ce kurzii nu au luptat doar pentru ei înșiși în războiul civil din Siria, ci și pentru securitatea Vestului. Ei au apărat valorile occidentale. Un lucru e sigur: fără ajutorul kurzilor nu ar fi fost posibilă înfrângerea „Statului Islamic”. Milițiile kurde din Siria și Irak au fost un fel de forțe terestre ale Occidentului.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

-DW: După ce se termină operațiunea militară, urmează să fie creată o zonă-tampon în nordul Siriei, unde să fie relocați refugiații sirieni. Cum vedeți acest plan?
-Ali Ertan Toprak: Înainte de relocare se va ajunge la epurări etnice. Obiectivul e alungarea kurzilor. E vorba de o crimă împotriva umanității, de o încălcare a dreptului internațional. S-a ajuns deja în ianuarie 2018, în cadrul ofensivei militare turce împotriva Afrinului (un oraș din nordul Siriei, nota redacției), la crime în masă pe criterii etnice și la expulzări. Acum, forțele turce au invadat cantoanele kurde, iar întreaga lume a acceptat acest lucru. Ar trebui să ne aducem aminte de războaiele din Balcani, atunci a intervenit NATO după ce s-a ajuns la epurări etnice.

-DW: Așadar, vă doriți mai multă solidaritate sau chiar o intervenție a Occidentului?
-Da, dacă lumea continuă să se uite cum își duce mai departe Erdogan politica de expansiune. Toți îl critică pe Trump, dar și Germania și Europa poartă o parte din vină. Pactul dintre UE și Turcia (privind refugiații, nota redacției) nu a rezolvat nimic. E absurd să sprijini guvernul de la Ankara cu bani publici, în condițiile în care Turcia generează noi valuri de refugiați prin această operațiune militară. Sunt șocat, îmi lipsesc cuvintele, când văd cât de slabă și de pasivă e Europa în fața lui Erdogan. Cel târziu în această săptămână, miniștrii de externe din UE ar fi trebuit să călătorească la Ankara. Ar fi trebuit să fie pusă sub semnul întrebării apartenența Turciei la NATO. Președintele turc nu înțelege decât mesajele tranșante, trebuie să i se arate clar că există consecințe. Gata cu această politică împăciuitoare, de „Appeasement”, avem nevoie de o politică activă. Evenimentele din nordul Siriei ne privesc pe toți, vor veni noi refugiați și vor fi și islamiști printre ei.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Interviul complet poate fi citit pe Deutsche Welle.

Urmărește-ne pe Google News