ComenteazăBrazilia
are aproape 214 milioane de locuitori. Aproape
20 de milioane dintre aceștia se confruntă
deja cu foametea, iar alții se apropie de pragul în care nu vor mai
putea asigura hrana familiilor lor, pe fondul crizei economice induse
de pandemie.
New York Times scrie despre tineri care se strecoară printre mașini, la ore de trafic intens, cu pancarte pe care scrie „Mi-e foame”, despre copii care cer de mâncare în fața restaurantelor și supermarketurilor și despre familii întregi care stau cu mâinile întinse pe marginea drumurilor, implorând trecătorii să le dea un colț de pâine.
„Aceste
imagini sfâșietoare sunt dovada faptului că decizia președintelui
Jair Bolsonaro de a nu impune restricții, pentru a salva economia
națională a fost greșită. Economia s-a prăbușit. Iar virusul
face ravagii”, scrie NYT.
Bolsonaro a minimalizat de la bun început gravitatea COVID – deși atât el, cât și soția lui au luat virusul – și impactul pandemiei asupra țării pe care o conduce.
S-a opus măsurilor propuse de experții în sănătate publică, susținând că lockdown-ul, restricțiile de circulație și închiderea temporară a business-urilor vor lovi mai tare în economie decât virusul în sine.
Numărul de cazuri de COVID a crescut însă de la o zi la alta, iar după ce a îngenuncheat sistemul de sănătate, a lovit și celelalte domenii, anulând întâi progresul timid făcut de Brazilia în ultimii ani, după recesiunea din 2014, apoi trecând la prăbușirea afacerilor și creșterea șomajului.
Anul
trecut, fondul de urgență a fost accesat de guvern pentru a asigura
hrana a milioane de brazilieni rămași fără venituri, însă anul
acesta, din cauza crizei generate de COVID, vistieria s-a golit, iar
oamenii nu au mai primit ajutor.
Conform surselor guvernamentale și unui studiu realizat de un grup de cercetători, 19 milioane de brazilieni s-au confruntat cu foametea în ultimul an, aproape dublu față de 2018.
Alte 117 milioane de oameni, adică în jur de 55% din populația țării, au raportat „insecurități” în privința accesului la hrană, adică nesiguranța că vor avea ce pune pe masă pentru familiile lor, în viitorul apropiat. În 2018, anul ultimei cercetări derulate pe această temă, numărul era de 85 de milioane.
„Modul în care guvernul a gestionat criza COVID a adâncit poporul în sărăcie și a accentuat inegalitățile. Foametea e o problemă uriașă în Brazilia”, susține Douglas Belchior, fondatorul UNEafro Brasil, una dintre organizațiile care strâng bani și încearcă să procure hrană pentru cele mai vulnerabile comunități din Brazilia.
Bolsonaro dă vina pe autoritățile locale
Anul trecut, când autoritățile locale au impus restricții, închizând afacerile non-esențiale și limitând circulația, președintele a reacționat violent, declarând că aceste măsuri „extreme” vor duce la foamete. În același timp, minimaliza gravitatea bolii și își exprima dubiul că vaccinurile împotriva COVID sunt bune.
Când a lovit al
doilea val, povestea s-a repetat: autoritățile locale care au impus
măsuri au intrat din nou în război cu Bolsonaro. „Oamenii au
dreptul la libertate și au dreptul să muncească”, a decretat el,
caracterizând restricțiile drept rezultatul unei „dictaturi”.
La începutul lunii aprilie, când numărul zilnic de decese COVID a trecut de 4.000, Bolsonaro a recunoscut, în sfârșit, că Brazilia e grav afectată de pandemie. Dar nu și-a asumat nicio responsabilitate pentru situația în care se află țara pe care o conduce, așezând întreaga vină pe umerii autorităților locale.
Brazilia e la limită, iar vinovați pentru asta sunt cei care au decis să instituie carantina.
Președintele Jair Bolsonaro:
Economiștii îi atrag însă atenția că e singurul vinovat. „Dacă ar fi impus carantina devreme, poate până acum am fi ieșit din criză, în loc să ne adâncim. Acum, este imposibil să ieșim la liman, nu ai cum să te aștepți ca economia să-și revină, pe fondul unei pandemii incontrolabile”, arată o serie de experți, peste 1.500, care în martie au trimis o scrisoare deschisă guvernului, căruia i-au cerut, printre altele, să impună restricții dure, ca să controleze răspândirea virusului.
Fotografii: EPA