Comentează260.000 este numarul cumulat al victimelor provocate de cutremure, inundaţii, erupţii vulcanice, alunecări de teren, taifunuri, geruri sau valuri de căldură, până în noiembrie, faţa de 15.000 în 2009. 222 de miliarde de dolari reprezintă pierderile economice pricinuite de dezastrele naturale sau provocate de om.
Anul 2010 a început în zodia gripei porcine. Virusul AN1H1 a provocat isterie în toată lumea şi nici România n-a fost ocolită de această pandemie. Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţa la finalul primei luni a anului că numărul morţilor a ajuns la aproximativ 15.000 (18.156 în total) şi peste 209 state şi teritorii de pe Glob au confirmat apariţia virusului. Isteria generală, care anunţa un viitor sumbru, ani de zile de luptă cu pandemia şi pierderi colosale, a dispărut ca o ceaţă. S-au cheltuit mulţi bani, într-adevăr, dar majoritatea lor s-au cheltuit pe vaccinuri, adică foarte mulţi bani pentru industria farmaceutică, aflată în colaps atunci.
12 ianuarie – Avea să fie o zi care a provocat mai multe decese decât gripa porcină şi toate celelalte dezastre ale anului la un loc. A fost cel mai semnificativ eveniment negativ al anului: cutremurul devastator din Haiti. Un stat sărac, cu o infrastructură foarte fragilă, a fost făcut una cu pământul de către un seism cu magnitudinea 7 pe scara Richter. 230 de mii de haitieni au murit în acea zi sau în următoarea perioadă.
27 februarie – Un nou cutremur devastator loveşte de aceată dată Chile. 8,8 grade pe scara Richter ar putea distruge aproape orice construcţie, dar mai puţin pe cele din ţara sud-americană. Deşi a fost de 500 de ori mai puternic decât cel din Haiti, seismul a provocat doar 1.000 de morţi şi pagube suportabile. Diferenţa în acest caz a fost făcută de experienţa în cutremure a chilienilor. Magnitudinea mişcării tectonice a făcut chiar ca ziua să fie mai scurtă. Ipoteza aparţine cercetătorilor NASA, care cred că planeta se învârte mai rapid, pe o axă deplasată cu opt centimetri faţă de cea dinaintea seismului. Modificarea este una insesizabilă pentru noi: 1,26 microsecunde.
8 martie – După cele două seisme devastatoare din Haiti şi Chile, Turcia a fost şi ea lovită de un cutremur cu magnitudinea de 6,1 grade, care a făcut 42 de victime.
21 martie – Vulcanul Eyjafjallajokull (sudul Islandei) a erupt după aproape 200 de ani de inactivitate. Pe parcursul unei luni a aruncat cenuşă la înălţimea de 6 kilometri şi a perturbat traficul aerian în statele din UE, aproximativ 17.000 de zboruri fiind anulate în spaţiul aerian european.
Luna aprilie, una de coşmar
10 aprilie – N-a fost chiar un dezastru provocat de natură, deşi condiţiile meteo se pare că au avut o influenţă decisivă. Lângă Smolensk (vestul Rusiei) avea să se prăbuşească unul dintre cele mai importante avioane din istorie. În el se aflau şi şi-au pierdut viaţa preşedintele polonez Lech Kaczynski şi soţia acestuia, preşedintele băncii centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, şeful statului major al armatei, politicieni, lideri religioşi şi foşti disidenţi anticomunişti.
În total, la bordul avionului Tupolev 154 se aflau 96 de persoane, cele mai multe de rang înalt, care urmau să participe la ceremonia de marcare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde
22.000 de ofiţeri polonezi au fost executaţi sumar de către serviciile de securitate sovietice din acea vreme (NKVD).
14 aprilie – China este lovită de un cutremur de 6,9 grade (conform agenţiilor americane) sau 7,1 grade (conform agenţiei chineze omoloage), soldat cu 2.698 morţi.
20 aprilie – Cea mai gravă maree neagră din istoria SUA (deversarea a 4,9 milioane de barili de petrol), declanşată de o explozie pe platforma petrolieră din Golful Mexic, Deepwater Horizo, a provocat moartea a 11 oameni. Ulterior, platforma, exploatată de Grupul British Petroleum, s-a scufundat, în apele Golfului Mexic. Abia pe 15 iulie s-a reuşit stoparea deversării de petrol în apele golfului. 4,9 milioane de barili au ajuns în apele Atlanticului. Flora şi fauna de pe coasta Statelor Unite a avut serios de suferit, la fel industria pescuitului şi turismul din zonă. În total, pierderile companiei British Petroleum se ridică undeva la 40 de miliarde de dolari.
Iulie – august: Vara în Rusia a fost una cum nu s-a mai pomenit. O medie a temperaturilor din perioada caniculei, care a persistat câteva săptămâni în fost Uniune Sovietică, a fost de 43,89 de grade. Până să devină o problemă atât de serioasă încălzirea globală, o astfel de temperatură în Rusia s-ar fi înregistrat o dată la 100.000 de ani. 15.000 de oameni au murit în timpul caniculei ruse.
Totodată, 18 ţări au înregistrat în 2010 temperaturi record. Astfel, pe 27 septembrie, în Los Angeles se înregistra o temperatură de 45 de grade la umbră, cea mai mare din istoria metropolei. În mai, dar în Pakistan, au fost măsurate la umbră 53,88 de grade, cea mai mare temperatură din istoria ţării şi (probabil) a zonelor locuite.
În aceeaşi perioadă Pakistanul se găsea sub ape. 20.000.000 de sinistraţi şi 1,800 de morţi este bilanţul reversării apelor.
25-26 octombrie: În ultimele zile ale lunii octombrie iadul s-a dezlănţuit în arhipelagul indonezian. Un cutremur foarte puternic, 7,7 grade, a zguduit câteva insule şi a provocat un tsunami devastator. A doua zi, vulcanul Merapi a erupt, împrejurimile sale devenind locuri apocalitice. În decursul acestor 24 de ore de coşmar au pierit aproximativ 500 de oameni şi 390.000 au trebuit să fie mutaţi. A fost doar unul dintre numeroasele dezastre naturale care au lovit Indonezia în 2010: cutremure, tsunami-uri sau alunecări de teren.
Anul 2010 s-a terminat aşa cum a început, cu Pământul într-o permanentă mişcare. Peste 20 de cutremure cu magnitudinea de cel puţin 7 grade au avut loc, faţă de o medie de 16 în mod obişnuit.
foto: EPA