22 comentariiLa acestea se adaugă milioanele de kilometri efectuate în plus de avioanele care și-au modificat rutele de zbor, dar și de resursele uriașe care vor fi cheltuite pentru reconstrucția Ucrainei. Toate conturează un tablou climatic sumbru, în urma căruia Rusia ar putea fi responsabilă pentru plata de despăgubiri în valoare de miliarde de euro.
Pagubele climatice totale provocate de Rusia în primii doi ani de invazie la scară largă a Ucrainei sunt estimate la 32 de miliarde de dolari. Datele provin dintr-un raport realizat de IGGAW (Initiative on Greenhouse Gas Accounting of War – Inițiativa privind contabilizarea gazelor cu efect de seră în timpul războiului), analizat de specialiștii portalului InfoClima.
Războiul din Ucraina a dus la consumul a miliarde de litri de combustibil folosite de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri și păduri au fost incendiate, sute de elemente de infrastructură petrolieră și de gaz aruncate în aer și cantități uriașe de oțel și ciment au fost folosite pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front – emisiile generate de cei doi ani de invazie se ridică la aproximativ 175 de milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit celui mai cuprinzător studiu de acest tip realizat până în prezent în timpul unui război.
Emisii cât pentru 90 de milioane de mașini anual
Per total, conflictul neprovocat generat de Rusia reprezintă un prejudiciu net pentru climă, deoarece reducerea emisiilor datorate unei economii ucrainene slăbite a fost mai mult decât compensată de emisiile cauzate de conflict, de oamenii și de producția strămutată în alte țări și de creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial, susțin autorii raportului IGGAW.
Emisiile din perioada războiului reprezintă echivalentul utilizării anuale a 90 de milioane de mașini sau activitatea a 260 de centrale care folosesc drept combustibil cărbunele. O altă comparație arată că cei peste doi ani de război (2022 – 2024) au provocat emisii echivalente cu cele ale Olandei într-un an.
Cea mai mare parte a emisiilor, estimate la 51,6 Mt CO2e (n.r. – milioane de tone de dioxid de carbon echivalent), provine din activitatea de război a ambelor țări. Aproape 70% din această cantitate este reprezentată de emisiile provocate de consumul de combustibil al mașinăriei de război a Rusiei.
Potrivit documentului, consumul de combustibil a crescut în mod constant cu fiecare lună de război, atât pe front, cât și în lanțul de aprovizionare al forțelor armate. Deși rata de utilizare a artileriei a scăzut în comparație cu primul an de război, producția de cantități mari de muniție a crescut semnificativ în Rusia, Ucraina și în alte părți pentru a reface stocurile în scădere.
Utilizarea explozibililor, a oțelului și a altor materiale cu emisii mari de carbon a crescut considerabil, ca urmare a necesității producției de muniție. Atât Rusia, cât și Ucraina au construit și au continuat să extindă și să consolideze sute de kilometri de fortificații de-a lungul și în spatele liniilor de front.
Ucraina a pus în aplicare un program pe scară largă de construire a unor sisteme de protecție pentru infrastructura energetică critică și de instalare de adăposturi din beton în orașe și localități pentru a proteja civilii.
27.000 de incendii în 2 ani
Dimensiunea și intensitatea incendiilor au crescut semnificativ de la începutul războiului, de ambele părți ale liniei frontului. Cercetătorii au dezvoltat primul proces manual de atribuire a legăturii dintre incendii și cauzele militare, activitatea sugerând că pădurile și câmpurile pârjolite distruse sunt responsabile pentru aproape 23 Mt CO2e. Imaginile din satelit arată că aproximativ 27.000 de incendii au pârjolit aproape un milion de hectare de teren. Aproape trei sferturi dintre acestea se află în apropierea liniilor de front, unde infrastructura de gestionare a incendiilor a fost aproape abandonată, iar condițiile de intervenție sunt imposibile.
Mai mult decât atât, incendii de o intensitate mai mare au fost observate în întreaga țară. Silvicultorii, echipele de pompieri și echipamentele au fost mobilizate sau relocate în orașe, încetinind astfel timpii de răspuns pentru incendiile din mediul rural. Stingerea incendiilor pe calea aerului a fost, de asemenea, redusă, iar aproximativ o treime (38%) din cele 4.216 camioane de pompieri din Ucraina au fost avariate.
Infrastructura energetică, țintă cu consecințe grave
În primele săptămâni ale războiului, Rusia a efectuat lovituri dramatice asupra depozitelor de combustibili fosili din Ucraina. Costul climatic al acestor lovituri este eclipsat de distrugerea conductelor Nord Stream, care a dus la o erupție submarină de metan care a durat o săptămână și a avut un impact climatic echivalent cu 14 Mt CO2e.
De asemenea, un incendiu necontrolat de luni de zile pe o platformă de foraj din Marea Neagră a ars peste 150 de milioane de metri cubi de gaz natural. Cel puțin 15 instalații de depozitare a petrolului din Ucraina au suferit incendii de proporții, contributind la emisii estimate la 1,1 Mt CO2e, în timp ce rețelele de gaze au suferit cel puțin 277 de daune individuale, se mai susține în raportul citat.
Un impact neobișnuit a venit din partea celui mai puternic gaz cu efect de seră, hexafluorura de sulf sau SF6, care a fost emis în cantități neobișnuit de mari în timpul conflictului. Folosit pentru izolarea comutatoarelor electrice, acesta are un potențial de încălzire cu aproape 23.000 mai mare decât dioxidul de carbon.
Se crede că aproximativ 40 de tone de SF6, echivalentul a aproximativ un milion de tone de CO2, ar fi scăpat în atmosferă după ce peste 1.000 de lovituri rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile rețelei de înaltă tensiune din Ucraina.
Costul climatic al zborurilor redirecționate
Războiul a impus restricții de zbor pe o suprafață de 18 milioane de kilometri pătrați din Ucraina și Rusia, adăugând, astfel, ore la călătoriile între Europa și Asia. Avioanele consumă, astfel, o cantitate importantă de combustibil suplimentar.
În timp ce transportatorilor europeni și americani le este interzis accesul în spațiul aerian rusesc, firmele australiene și unele companii asiatice îl evită ca măsură de precauție, în timp ce cele care îl folosesc îl ocolesc mai la nord decât în mod normal. Virgin Atlantic a oprit zborurile de la Londra la Hong Kong după aproape 30 de ani, invocând ocolul, în timp ce Finnair și SAS au închis sau redus zborurile. Se estimează că emisiile nete suplimentare se ridică la puțin peste 24 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent.
Fortificarea Ucrainei și reînarmarea Europei
Atât Rusia, cât și Ucraina continuă să construiască sute de kilometri de fortificații. Invazia a declanșat o creștere bruscă a cheltuielilor militare, în special în Europa, ceea ce a ridicat cererea de explozibili, oțel și alte materiale cu conținut ridicat de carbon. Cheltuielile militare totale la nivel mondial au ajuns la 2.400 de miliarde de dolari americani în 2023, în creștere cu 6,8% în termeni reali comparativ cu 2022, cea mai abruptă creștere anuală din 2009. Pe lângă producție, livrările de armament greu pe distanțe lungi contribuie la emisiile generate în atmosferă.
Raportul indică faptul că, dacă am avea acum negocieri de pace, Rusia ar trebui să plătească o factură de 32 de miliarde de dolari pentru reparații climatice din doar primele 24 de luni de război.
Suma a fost stabilită în urma aplicării unei metodologii care calculează un cost pentru fiecare tonă de carbon emisă. „Rusia rănește Ucraina, dar și clima noastră. Acest conflict este considerabil și se va resimți la nivel global datorită emisiilor de carbon. Federația Rusă ar trebui să fie obligată să plătească pentru acest lucru, o datorie pe care o are față de Ucraina și față de țările din sudul global care vor suferi cel mai mult din cauza daunelor climatice”, spune Lennard de Klerk, autor principal al raportului IGGAW.
Ucraina dă în judecată Rusia
Guvernul ucrainean a precizat că acest raport va contribui la declanșarea unui proces de despăgubire pe care-l va îndrepta împotriva Rusiei. Adunarea Generală a ONU a decis că Rusia trebuie să despăgubească Ucraina pentru război, iar Consiliul Europei a stabilit un registru al pagubelor. Acesta este programat să includă și emisiile climatice, iar activele rusești înghețate ar putea fi folosite pentru a achita costurile.
„Analiza publicată este cea mai actualizată și mai completă imagine pe care o avem despre consecințele climatice ale invaziei Rusiei, contribuind la înlăturarea ceții războiului care există și atunci când vine vorba de costurile de mediu ale conflictului. Aceasta va fi o piesă esențială în cazul despăgubirilor pe care le vom solicita Rusiei”, a afirmat Ruslan Strilets, ministrul Protecției Mediului și Resurselor Naturale din Ucraina.
Documentul arată că circa o treime din emisiile de război provin din activitatea militară, în special din combustibilul utilizat de vehiculele rusești, cea mai mare sursă de emisii climatice, care se ridică la aproximativ 35 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent (35Mt CO2e).
O a doua treime este atribuită cantităților uriașe de oțel și beton care au fost și vor fi necesare pentru reconstrucția Ucrainei în urma pagubelor care au fost cele mai intense la începutul războiului.
O a treia parte este cauzată de incendiile din timpul războiului, de redirecționarea avioanelor comerciale, de loviturile asupra infrastructurii energetice și, de asemenea, de deplasarea a aproape șapte milioane de refugiați ucraineni și ruși.
Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.