ComenteazăCristi Lipovan a mărturisit că a demarat, în urmă cu doi ani, proiectul „Places Suffering” (locurile în suferință, n.red). Vizita la Cernobîl a reprezentat pentru el cea mai mare provocare deoarece și-a pus viața în pericol, scrie gherlainfo.ro.
„În primul rând trebuie să te pregăteşti psihic, să fii conştient că mergi într o zona contaminată, în care sunt multe riscuri. Accesul în zona respectivă este restricţionat şi a trebuit să obţin un acord pentru a putea intra. Echipamentul necesar a constat în bocanci, haine care să acopere pielea, frontală, mască pe faţă, mănuşi şi bineînţeles, echipamentul foto. Şi cel mai important, contorul Geiger de măsurat nivelul radiaţiilor”, a mărturisit Cristi Lipovan
Fotograful din Gherla susține că familia s-a opus plecării sale, însă el și-a dorit să ajungă să suprindă dezastrul de la Cernobîl prin obiectivul aparatului său de fotografiat.
„Părinţii mei nu prea au fost de acord, dar nu m-au putut opri. Soţia a fost foarte îngrijorată, dar m-a susţinut tot timpul. Am plecat eu, încă un fotograf din Gherla – Alexandru Ciornea şi doi prieteni din Danemarca”, a explicat fotograful.
Dezastrul de la Cernobîl, suprins de un fotograf din Gherla. Reguli stricte pentru a pătrunde în orașul interzis
Tânărul a povestit că a stat două nopți și două zile la Cernobîl. În oraș, care este pustiu, mai locuiesc aproape 400 de persoane.
„Seara se mai vede câte o lumină pe ici, pe colo, la câte un geam. În rest e pustiu tot. Sunt oameni care au revenit la casele lor, nu i-a putut împiedica nimeni, deşi toată zona e încercuită de puncte de control şi e plin de soldaţi”, a precizat Cristi Lipovan.
Fotograful din Gherla a spus că a fost nevoit să respecte cu strictețe mai multe reguli.
„Nu ai voie în acea zona să mănânci, să ei apă, să fumezi, să te aşezi pe jos, să pui mâna pe diferite obiecte. Dimineaţa, înainte să pornim în zona contaminată, mâncam bine şi beam apă, iar până seara nu mai consumam absolut nimic. Fără ghid nu ai cum să intri. El îţi obţine accesul, el e în permanenţă cu ţine acolo, de dimineaţa până seara”, a explicat el.
În zona în care a realizat fotografii mai există un nivel ridicat de radiații.
„În mare parte, am vizitat oraşul Pripyat. În unele locuri, nivelul radiaţiilor arăta şi peste 20 micro sv/h, asta e echivalentul a aproximativ 20 de radiografii pulmonare. Am ajuns foarte aproape de reactor. Am vizitat parcul de distracţii care în acel an trebuia inaugurat, dar asta nu s-a mai întâmplat. Am intrat într-o grădiniţă înfricoşătoare, la un cinematograf, un hotel, o şcoală, stadionul, sediul de poliţie, de pompieri”, a povestit Lipovan.
Dezastrul de la Cernobîl, suprins de un fotograf din Gherla. Imagini dezolante din orașul părăsit după cel mai grav accident nuclear din lume
Fotograful și-a dorit o imagine panoramică a orașului. Pentru asta a fost la radarul Duga, care are peste 100 de metri înălțime.
„Nu mi-a fost frică nicio clipă, doar când am urcat pe radar, la câţiva zeci de metri înălţime, mi-a fost teamă să nu se rupă scara pe care urcăm, era cam şubredă. Mi-e greu să spun ce m-a impresionat cel mai mult. Totul de acolo m-a impresionat la maximum. Ar fi grădiniţa în care am intrat, iar într-o camera erau multe pătuţuri. În fiecare pat era câte o păpuşă sau câte o jucărie. Alăturat erau dulăpioarele copiilor, în care aceştia îşi ţineau hainele. Atunci parcă am avut o emoţie mai puternică”, a spus tânărul din Gherla.
Pe 26 aprilie 1986, rectorul numărul patru al centralei nucleare din Cernobîl a explodat, răspândint nori de radiații mortale în toată Europa. La acea vreme, conducerea Uniunii Sovietice a ținut secret incidentul timp de două zile. Alarma s-a dat imediat în țările vecin imediat ce senzorii au depistat nivelul extrem de ridicat de radiații. Zeci de mii de locuitori din oraşele Cernobîl şi Pripyat au fost evacuaţi a doua zi. În urmă a rămas un decor de groază: case şi blocuri, fabrici şi magazine, şcoli, spitale, locuri de joacă, fără ţipenie de om.
sursă foto: gherlainfo.ro