Declarațiile făcute în exlusivitate pentru Libertatea, de surse din RADET, care au dorit să-și păstreze anonimatul din motive lesne de înțeles, conturează tabloul dezastrului de la compania administrată de Primaria Generală a Municipiului București. Dincolo de problemele financiare ale RADET, condițiile de muncă de zi cu zi par să nu respecte nici cele mai elementare protocoale de securitate.

“Acolo trebuia să se intre cu echipamente de protecție termică, cum sunt cele folosite de pompieri, la incendii. Cei doi nu aveau haine de protecție corespunzătoare, iar vanele trebuiau acționate cu reductoare (n.r. – aparate care micșorează o viteză, o presiune), nu manual. Acestea trebuiau să existe, dar ani de zile “s-au mâncat” bani de la RADET. Sistemul funcționează cum funcționează și la mijloc cad oameni nevinovați. Oameni de la RADET, cu vechime în domeniu și care au funcții mărunte de conducere, cad și ei nevinovați. Acum, după tragedia asta, o sa vină cu niște hârtii ca să le semnăm, ca să se acopere cei de sus”, explică sursele noastre.

Subfinanțarea cronică a sistemului centralizat de distribuție a agentului termic a transformat RADET într-o bombă cu ceas. Și nu doar din punct de vedere financiar. Sursele noastre explică de ce:

“Problema majoră e că rețeaua primară va mai face victime. Pe rețeaua primară este apă de 90-100 de grade Celsius, care vine pe țevi mari, cu diametrul de 1.000 mm, 700 mm, de poți să mergi prin ele. Ei au lucrat, au sudat, pe un fir de apă, pe tur. Returul l-au lăsat încărcat. După lucrare, cel mai probabil în timpul manevrelor (n.r. – probe de presiune), ceva a cedat din cauza rețelei vechi. Rețeliștii (n.r.- instalatorii care lucrează pe rețelele primare) și cu minerii au cea mai nenorocită muncă”.

Reparațiile, făcute la grămadă

Potrivit reglementărilor, intervențiile la rețeaua RADET prin căminele de inspecție sau de repartiție trebuie făcute în funcție de calificări și autorizări. Acest lucru, nu de puține ori, a fost facultativ în interiorul regiei din cauza lipsei de personal și din cauza mediei de vârstă foarte înaintate.  În ultimii 15 ani, numărul total al angajaţilor din RADET a scăzut la jumătate, în condiţiile în care vârsta medie este de 58 de ani. Potrivit Ministerului de Finanţe, dacă în 2001 RADET avea 6.732 de salariaţi, în 2015,  compania mai număra 3.502 angajaţi.

“Nu toți instalatorii pot să facă orice, dar nu prea se ține cont. Există instalatori de medie și joasă presiune și medie și joasă temperatură pentru care trebuie anumite certificări. Rețeaua primară este de înaltă presiune și înaltă temperatură. Cei care lucrează aici trebuie să aibă alte calificări și norme de securitate. Mulți nu știu sau nu vor să știe, pentru că fiecare se teme că va fi dat afară dacă refuză să coboare (n.r. – în caminele de inspecție sau de repartiție). Adminstratorii sunt pe dinafară total. Vin, se uită aroganți și plini de ei. Nici măcar nu vorbesc cu muncitorii direct, ca să afle care sunt problemele”, mai spun sursele noastre.

Achiziții “fără fond”

Lipsa de dialog dintre cei care fac reparații în canale și cei din birourile “de la centru” se reflectă și în achizițiile care trebuie făcute pentru buna funcționare a Regiei. “Vara, țin oamenii în salopete de iarnă, din cauza unor neaveniți de la Direcția de Achiziție. Până și mașinile cumpărate sunt proaste, pentru că nu poți să cari țeavă cu ele la intervenții. Muncitorii tac din gură pentru că totul este politizat. Eu sper că I.S.U. și I.T.M. o să scoată la iveală tot. Cum nu se plătesc orele suplimetare, cum îi țin pe oameni la serviciu câte trei-patru zile, cu muncă epuizantă în abur. În ultimii ani au murit patru oameni. Dacă nu mori pe loc, mori la spital din cauza bacteriilor luate din canal”, mai spus sursele Libertatea.

RADET, în comă

RADET se află în procedură de insolvență din octombrie 2016, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea Regiei, depusă din cauza datoriilor uriaşe. Măsura a reprezentat un mecanism de protecţie în faţa celui mai mare creditor – ELCEN – care trebuia să primească de la RADET la momentul intrarii în insolvență suma de 797.988.054 de euro.

Datoriile sunt în strânsă legătură cu vechimea rețelei care generează pierderi de căldură și apă fierbinte. Zilnic, în sezonul rece, sute de imobile, în mare parte blocuri de locuințe, sunt afectate de avarii atât la rețeaua primară, care aduce agent termic de la ELCEN până la centralele de cartier, dar și la rețelele secundare, care transporta caldură și apă caldă pentru menaj către imobile.

Din această cauză, pământul de sub București înghite, în medie, aproape 1.300 de tone de apă pe oră folosită la răcirea turbinelor din termocentralele administrate de ELCEN.

“Instalațiile nu pot fi operate în siguranță”

Mai mult, potrivit “Memoriului privind descrierea contextului legal și economic actual și a obiectivelor propuse în vederea reorganizării activității RADET și ELCEN”, realizat de societatea care se ocupă de insolvența regiei și intrat în posesia reporterilor Libertatea, situația este critică în acest moment.

„Dovada elocventă a deteriorării conductelor de rețea primară constă în evoluția presiunii de lucru cu care sistemul de transport lucrează, astfel încât să fie evitate evenimente majore. Observăm că presiunea de lucru a scăzut considerabil, de la an la an, această măsura de siguranță influentând, însă, în mod direct, calitatea serviciului”, subliniază documentul.

Presiunile medii anuale din instalațiile RADET

Documentul mai stabilește că “deși este parte din infrastructura critica a Muncipiului Bucuresti, aproximativ 81% din lungimea conductei de rețea primară de transport și 61,2% din conducta de rețea secundară are o vechime mai mare de 20 de ani. Vechimea conductelor, mai precis uzura acestora, provoaca pierderi totale în jurul valorii de 28% din cantitatea de energie termică produsă și un numar ridicat de avarii care, la rândul lor, indică gradul scăzut de siguranță în exploatare, din punctul de vedere al RADET, dar și de disconfort al beneficiarilor”.

Toate acestea vin în contextul în care, pentru 2018, Primaria Generală a stabilit un buget de investiții la RADET de 16,3 milioane de euro, iar pentru statui va aloca 13,4 milioane de euro.

Potrivit Strategiei Energetice a Municipiului Bucureşti, pentru modernizarea şi recalibrarea reţelei de distribuţie a agentului termic sunt necesare investiţii de 3,3 miliarde de euro. Asta înseamnă de peste trei ori bugetul anual, de aproape un miliard de euro, al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.

RADET este a doua reţea din lume de distribuţie centralizată a energiei termice, ca mărime, după cea din Moscova.

Citește și:

Urmărește-ne pe Google News