Propunerile, prezentate în scrisori oficiale atât de către NATO, cât şi de către Statele Unite, ca răspuns scris pentru revendicările ruse, subliniază în mod ferm că Ucraina şi orice alt stat suveran au dreptul să ceară să adere la NATO.

În răspunsul lor, Statele Unite propun, de asemenea, asumarea unor „angajamente reciproce din partea Statelor Unite şi Rusiei să nu desfăşoare sisteme terestre de lansare de rachete ofensive şi forţe permamente însărcinate să lupte pe teritoriul ucrainean”.

Washingtonul şi NATO cer Rusiei să-şi restabilească relaţiile diplomatice cu Alianţa Nord-Atlantică şi să renegocieze şi să înnoiască cu Statele Unite tratate privind controlul rachetelor nucleare.

Moscova este îndemnată, de asemenea, să revină în Consiliul NATO-Rusia, un organ diplomatic „care oferă dialogul şi parteneriatul în locul conflictului şi neîncrederii”.

„Noi nu comentăm niciodată cu privire la presupuse divulgări”, a declarat un oficial de la NATO cu privire la aceste dezvăluiri.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peșkov, a refuzat să comenteze.

Săptămâna trecută, șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a declarat că deși mesajele SUA sunt „destul de confuze”, ele conţin elemente raţionale în „chestiuni secundare”, cum ar fi amplasarea de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Statele Unite ale Americii au primit un răspuns scris din partea Moscovei la scrisoarea prin care Washingtonul a răspuns, la rândul său, Rusiei în privința garanțiilor de securitate cerute în contextul crizei ucrainene.

Scrisoarea Rusiei a venit ca replică la răspunsurile transmise săptămâna trecută de SUA, în paralel cu NATO, la cerințele Moscovei, printre care se numără angajamentul că Ucraina nu va adera la Alianța Nord Atlantică și că NATO își va retrage militarii de pe flancul estic, inclusiv din România.

Urmărește-ne pe Google News