Simion a tras un semnal de alarmă, într-o postare pe Facebook, despre problemele imense cu care se confruntă angajații muzeului, iar Libertatea a provocat-o la o discuție pe larg despre haosul din spatele ușilor închise de pe Calea Victoriei.

Mihaela Simion este muzeograful Muzeului Național de Istorie. Are o licență în istorie, studii complexe de istorie, filozofie, logică formală, doctrine economice contemporane, politologie, pedagogie, muzeografie, management muzeal și management cultural.

Conform celor din interiorul muzeului, Mihaela Simion este unul dintre cei mai mari specialiști ai Europei, doctor în istorie. A prins anii de glorie ai muzeului de pe Calea Victoriei când „nu îți ajungea o singură zi să vizitezi tot muzeul și să descoperi istoria acestei țări”.

În perioada de aur a muzeului, expoziția permanentă avea 50 de săli (organizate cronologic, din preistorie până în perioada contemporană), la care se adăugau Lapidariul și copia Columnei lui Traian (într-un spațiu special construit, în curtea interioară), precum și expoziția „Tezaurul Istoric” (la subsol).

Acum? Expozițiile au loc doar pe holul principal al clădirii.

17 milioane de obiecte în patrimoniul Muzeului Național

Volodimir Zelenski nu se mai duce în Arabia Saudită și critică întâlnirea ruso-americană de la Riad: „Să nu negocieze pe la spatele nostru”
Recomandări
Volodimir Zelenski nu se mai duce în Arabia Saudită și critică întâlnirea ruso-americană de la Riad: „Să nu negocieze pe la spatele nostru”

Libertatea: Ați avut un mesaj public pe Facebook, dar voiam să vorbim un pic mai detaliat despre situația dispariției unor obiecte de mare valoare din tezaurul României.
Mihaela Simion: Nu suntem deloc bine… E firesc să fie o furie publică într-un astfel de moment. De obicei, noi nu trezim decât atunci când se întâmplă o tragedie. Iar astăzi asistăm la o mare tragedie!

– Foarte puțină lume știe cu adevărat situația exactă de la Muzeul Național de Istorie a României, acolo unde lucrați din 1996.
– Haideți să vorbim de patrimoniul pe care-l avem. Bob cu bob. În acest moment există 17 milioane de obiecte și elemente care sunt în patrimoniul Muzeului Național de Istorie. În colecție ne-a fost transferată și inestimabila colecție filatelică a României. Din 2004, muzeul a fost strâns.

Mihaela Simion, muzeograf: „Urlăm la lună și ne rugăm pentru un spațiu decent în care să ducem patrimoniul României”. Dezvăluiri din interior
Cea mai mare pensie din România: 97.964 de lei net. Este de 38 de ori mai mare comparativ cu ce achită lunar statul altor 2,5 milioane de seniori
Recomandări
Cea mai mare pensie din România: 97.964 de lei net. Este de 38 de ori mai mare comparativ cu ce achită lunar statul altor 2,5 milioane de seniori

Specialiștii vorbesc despre furtul coifului cu lacrimi în ochi

– Adică mai multe etaje au fost închise și acum funcționează la doar 20% din capacitatea lui normală?
– Noi din 2004 așteptăm o decizie politică și, bineînțeles, banii pentru a deschide un Muzeu Național de Istorie a României de nivel european. Un muzeu care să producă! Până la urmă, și cultura este o marfă, mai specială, cu ghilimele de rigoare.

– Fără discuție, muzeele în lume produc foarte mulți bani.
– Așa este. Noi, muzeele, administrăm aceste obiecte, nu suntem proprietari, ci doar administratori publici. Toate aceste obiecte nu au nicio relevanță dacă nu există o comunitate care să le valorizeze. Uitați-vă acum, indignarea, supărarea… Nu vă mai zic în rândul specialiștilor, pentru că în rândul oamenilor de specialitate nu e numai indignare, este o durere sfâșietoare! Deci colegii mei, când vorbesc despre acest furt (n.r. – trei brățări dacice și coiful dacic de la Coțofenești, expuse la Muzeul Drents din Assen), au lacrimi în ochi. Ne-a luat cineva ceva din noi, mult mai mult decât un membru de familie. Despre asta este vorba.

– Condițiile de la muzeul nostru în acest moment…
– Am mai spus că până acum doar Dumnezeu ne-a ferit de la o mare nenorocire! O să vă mai spun un lucru. Revendicările noastre până acum, în toate formele noastre sindicale și de organizare, au fost legate de starea patrimoniului, de condițiile de muncă, de infrastructura muzeală, nu de salarii! Și de faptul că după noi nu mai vine nimeni! Nimeni.

Carrefour, Starbucks și KFC din Mall Băneasa, închise de ANPC. Lista completă a fast-food-urilor oprite și ce nereguli au găsit inspectorii
Recomandări
Carrefour, Starbucks și KFC din Mall Băneasa, închise de ANPC. Lista completă a fast-food-urilor oprite și ce nereguli au găsit inspectorii
Mihaela Simion, muzeograf: „Urlăm la lună și ne rugăm pentru un spațiu decent în care să ducem patrimoniul României”. Dezvăluiri din interior
Imagine din interiorul Muzeului Național de Istorie a României

„Suntem văduviți de privilegiul de a ne spune poveștile! Ne înghesuim pe un hol…”

Ce salarii sunt în acest domeniu?
– Stați liniștiți! Nimănui nu-i convine să lucreze în astfel de profesii, care presupun carte multă, specializări interdisciplinare, cunoștințe extraordinare și, mai ales, generozitate și capacitate de sacrificiu. Cel mai înalt specialist dintr-un muzeu public din România este la baza piramidei salariale. Și este salarizat la nivelul unui angajat cu studii medii din comerț. Iar un debutant, în momentul ăsta, este sub minimul pe economie. Nu vine nimeni!

Deci din 2004, Muzeul Național de Istorie este închis. Ce s-a întâmplat cu toate obiectele din sălile de expoziție?
– Trebuie ca lumea să rețină că activitatea muzeografică nu se oprește, pentru că un muzeu nu crește numai dacă e deschis. Obiectele alea trebuie îngrijite. Foarte puțină lume vorbește de munca din interior, care înseamnă evidență, clasarea patrimoniului. Permanenta îngrijire se numește conservare preventivă a colecției. În momentul când intri cu obiectul în expunere, sunt alte principii legate de conservarea curativă. Patrimoniul ăsta e un pacient care necesită îngrijiri tot timpul!

Munca nu se oprește niciodată.
– Exact. Noi am făcut eforturi uriașe. Când zic noi, zic toți colegii mei, o mână de oameni de la Muzeul Național de Istorie a României, care suntem văduviți de privilegiul ăsta, de a ne spune poveștile. Tot timpul ne înghesuim, trist, poveștile într-un hol.

Mihaela Simion, muzeograf: „Urlăm la lună și ne rugăm pentru un spațiu decent în care să ducem patrimoniul României”. Dezvăluiri din interior

„Noi trebuie să scoatem piesele din muzeu. Cum le scoți? Ca pe niște cartofi? Nu se poate!”

Tocmai de aceea am preferat să discutăm cu dumneavoastră acum, ca lumea să înțeleagă ce înseamnă cu adevărat un muzeu.
– Am făcut eforturi foarte mari, cu toții, pentru rezolvarea problemelor de inventariere, ambalarea tuturor pieselor chiar și în condițiile alea îngrozitoare în care lucrăm. Clădirea este cu un risc seismic… Chiar ne este frică să venim la serviciu. N-ai ce să faci…. Și chiar în cazul unui astfel de dezastru, Dumnezeu să ne ferească, și ca până acum! Dacă mai salvezi ceva, nu există un depozit de tranzit pentru situații de genul ăsta.

Adică recuperăm piesele și ce facem cu ele.
– Foarte corect. Recuperăm piesele, unde le ducem?! Planuri de urgență reale, deci nu pe hârtie, de evacuare a patrimoniului, nu există! Cum îl iei, ce iei, unde duci, cum duci, cum asiguri securitatea?!

Toate cele 17 milioane de piese despre care ne spuneați la început sunt depozitate pe Calea Victoriei?
– Da, toate sunt pe Calea Victoriei. Pe lângă piesele care au deja număr de inventar, noi avem o secție foarte puternică de arheologie. Și an de an, cercetările arheologice aduc la iveală noi și noi comori. Care la rândul lor trebuie inventariate, trebuie restaurate.

Practic tot parcursul, pas cu pas, pentru a intra în inventarul muzeului.
– Ca să devină un obiect care să fie expus în muzeu. Deci activitatea nu se oprește absolut niciodată. Avem perspective de intrare într-un proces de reabilitare. Dar cum se face reabilitarea? Noi trebuie să scoatem piesele din muzeu. Cum le scoți? Ca pe niște cartofi? Nu se poate!

Mihaela Simion, muzeograf: „Urlăm la lună și ne rugăm pentru un spațiu decent în care să ducem patrimoniul României”. Dezvăluiri din interior
Obiecte de patrimoniu depozitate la Muzeul Național de Istorie a României

„Toate încăperile oarecum disponibile sunt transformate în depozite”

Deci reabilitarea clădirii credeți că va însemna un haos organizatoric?
– Acolo să vedeți breșe de securitate. Conducerea muzeului a venit cu niște soluții către decidenți, cu spații care să ne permită depozitarea în siguranță a acestui patrimoniu, mutarea laboratoarelor… Știți și dumneavoastră cât durează șantierele. Plus un spațiu în care să mai putem avea încă ceva activități cu publicul. Până acum încercam să mai ieșim din sediu cu diverse activități, dar de acum…

Credeți că se va îngreuna organizarea de evenimente în altă parte decât în interiorul muzeului?
– Vă dați seama că după momentul ăsta, toate procedurile legate de circulația bunurilor de patrimoniu vor fi din nou repuse și reașezate pe baza procedurilor clare. Foarte clare!

Care este spațiul pe care funcționează în acest moment muzeul?
– Zona de expoziție este pe holul central. Mai încercăm niște spații expoziționale la etajul 1, dar total improprii pentru expoziție. Pentru că trebuie să ai circuite securizate. Nu poți lăsa publicul să tropăie în zona depozitelor, de exemplu. Toate încăperile oarecum disponibile și la care s-au putut aplica toate procedurile de siguranță și securitate, toate sunt transformate în depozite.

„Nu puteai să vizitezi muzeul, așa cum a fost lăsat de comuniști, într-o singură zi!”

În vremurile bune ale muzeului, cum arăta o perioadă de vârf?
– Eu l-am prins. Sunt unul dintre puțini. Am ajuns în momentul ăsta într-o situație comică, dacă nu ar fi tragică. Avem muzeografi cu vechime care nu au avut niciodată o expoziție de bază. Deci eu sunt printre ultimii, împreună cu câțiva colegi de-ai mei, care am prins Muzeul Național de Istorie a României, așa cum fusese făcut de comuniști. Nu puteai să-l vizitezi într-o zi!

Am înțeles!
– Chiar mi-aduc aminte că pe vremea aceea făceam așa-numitele ture de expoziție. Când specialiștii trebuie să asigure ghidajul grupurilor. Și mi-aduc aminte de un grup de profesori din Republica Moldova. Cred că era 1998. La un moment dat, când ajunsesem la Evul Mediu, când m-am uitat în spatele meu, n-am mai văzut pe nimeni, pentru că oamenii erau efectiv epuizați. Interesați, dar epuizați.

Volumul de vizitare era unul foarte mare.
– Aveam spații de expoziții temporare. Pe lângă colecțiile muzeului aveam sus așa-numita expoziție omagială, în care erau toate cadourile primite de Nicolae Ceaușescu. Și care și acum, cea mai mare parte reprezintă o comoară inestimabilă, este la noi în depozitul de fond special. Și pe care colegii mei de specialitate fac eforturi extraordinare să o popularizeze, măcar prin publicații, prin muzeul virtual…

Deci în 1998 nu ne ajungea o zi, acum în jumătate de oră e cam gata.
– Depinde ce ofertă e și depinde fiecare cât e de interesat. În momentul ăsta, ca expoziție permanentă, avem Lapidariu și tezaurul istoric al României, copia Columnei lui Traian. Mai mult, toate secțiile din Muzeul Național încearcă, pe cât este posibil, să oferă un program de expoziții cât mai variat, tot închinându-ne să intrăm undeva în Holul Mare. Care e o zonă total improprie pentru expoziții. Acolo era holul public al unei poște!

Corect, da.
– Și depinde de ce expoziții, de cât de interesat e vizitatorul.

Mihaela Simion, muzeograf: „Urlăm la lună și ne rugăm pentru un spațiu decent în care să ducem patrimoniul României”. Dezvăluiri din interior

„Singura țară importantă din lumea asta fără un muzeu de istorie”. Mihaela Simion: „O afirmație absolut adevărată! Ăștia suntem noi”

Voiam să vă întreb un lucru.
– O secundă, vă rog. Că am văzut un alt lucru care se tot vehiculează în spațiul public și care este total neadevărat.

– Vă rugăm.
– Faptul că toate aceste piese care au circulat în expozițiile din străinătate n-au fost oferite publicului român. Au fost! Imediat după terminarea expoziției de la Madrid, într-o formă similară și chiar îmbogățită a fost o mare expoziție la Muzeul Național, „Dacia, ultima frontieră”. Expoziția de la București a fost mai mare decât cea de la Madrid.

Am înțeles.
– Pentru că pentru prima dată au fost prezentate publicului inclusiv piese venite din Republica Moldova. După aceea, acum vreo zece ani, tocmai pentru că fiind închiși ne gândeam cum reușim să păstrăm în memoria publicului acest patrimoniu extraordinar pentru care suntem vremelnici administratori. Așa s-a creat un program expozițional de care s-a ocupat colega mea, Rodica Oanţă-Marghitu, un specialist excepțional. „Aurul și argintul antic al României”, care a fost gândită ca o expoziție itinerantă și a mers în mai toate orașele importante din România, în condiții de securitate excepționale. Nu s-a întâmplat absolut nimic, dar au fost puse la dispoziția publicului.

În ultimii ani, foarte mulți ani auzim o afirmație tristă despre România. Aceea că suntem cam singura țară importantă din lume fără un muzeu de istorie!
– O afirmație absolut adevărată! Instituția există, personalul există, patrimoniul există, dar este neputința unui stat european de a face un muzeu de istorie! Dacă străinii vor să vină să înțeleagă ceva, să se simtă bine, să se relaxeze, nu au unde. România nu are un muzeu de istorie de nivel european. Nu există deloc!

Din păcate, aveți dreptate.
– Știți bancul ăla? Am cu cine, am cu ce, n-am unde. Ăștia suntem noi! Deci avem cu cine, avem cu ce, dar nu avem unde!

Demersuri în van pentru obținerea unui spațiu de expunere

Credeți că se va schimba ceva, după toată situația actuală?
– Prima și cea mai mare speranță a noastră este să se întâmple miracolul olandez, să ne vedem piesele acasă. A doua speranță este că poate ne aude cineva din cauza nenorocirii acesteia care ne-a lovit. Pentru care n-am cuvinte să o descriu. Dar poate ne aud și pe noi!

Suntem pe finalul discuției.
– O secundă, că vreau să vă dau niște cifre extrem de relevante. Sunt date publice, de la INS. La nivelul anului 2023, România avea consemnate 33,5 milioane de bunuri culturale și naturale. Acest patrimoniu este de gestionat de 7.500 de oameni. Aici incluzând șoferi, femei de serviciu și tot aparatul administrativ. Dintre aceștia, adică exclusiv personalul de specialitate, sunt puțini peste 2.500. Sunt muzee în care, din lipsă de personal, specialistul este și paznic, și femeie de serviciu. Cum credeți că se poate gestiona un astfel de patrimoniu cu caii ăștia de lemn?

Trist…
– Nu zic să ne dea un armăsar din prima, dar măcar să trecem la stagiul de măgar sau de catâr de la căluțul de lemn pe care îl călărim de 30 de ani. Gândiți-vă că statul egiptean a investit miliarde de euro în noul Muzeu Național de la Cairo. Miliarde, nu milioane, miliarde! În plus, când au transferat piesele, a fost procesiune națională. Iar noi ne rugăm pentru un spațiu decent în care să ducem patrimoniul României și urlăm la lună. Este foarte tragic!

Ne ajută o presă lucidă, care dorește să se informeze direct de la sursă și ne ajută foarte tare. Și vă considerăm chiar parteneri în demersul ăsta! Vă promit solemn că muzeografii din România sunt capabili să facă expoziții în care coada la expoziția făcută în noul Muzeu Național de Istorie să se întindă pe toată Calea Victoriei! Vă promit!

Mihaela Simion, muzeograf la Muzeul Național de Istorie a României:

   

Google News Urmărește-ne pe Google News


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentarii (2)

Tep45pg   •   28.01.2025, 22:01

Bla bla bla. De 17 ani nu fac nimic, *** doar cu numele. Sa ii dea pe toti afara si sa il inchida, stau exponatele conservate si fara ei.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

    BufnitaDuminicala   •   29.01.2025, 11:07

    Tep45pg   •  28.01.2025, 22:01

    Bla bla bla. De 17 ani nu fac nimic, *** doar cu numele. Sa ii dea pe toti afara si sa il inchida, stau exponatele conservate si fara ei.

    Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

    Tu ești exemplul clasic al ignorantului manelist care dintr-o greșeală a naturii ai apărut pe lume.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

Alexandru Papadopol și Cristiana Luca s-au cununat religios în weekend! Mireasa a purtat o rochie albă, simplă și largă, cu un decolteu generos, iar mirele s-a îmbrăcat într-un costum negru. Cum au fost fotografiați în biserică și cine sunt nașii / FOTO
Unica.ro
Alexandru Papadopol și Cristiana Luca s-au cununat religios în weekend! Mireasa a purtat o rochie albă, simplă și largă, cu un decolteu generos, iar mirele s-a îmbrăcat într-un costum negru. Cum au fost fotografiați în biserică și cine sunt nașii / FOTO
Soțul Laurei Vicol spunea: „Dacă voiam să fiu un escroc, nu făceam …” Noi detalii ies la iveală despre Vladimir Ciorbă! Lovitura pe care o dădea procurorilor
Viva.ro
Soțul Laurei Vicol spunea: „Dacă voiam să fiu un escroc, nu făceam …” Noi detalii ies la iveală despre Vladimir Ciorbă! Lovitura pe care o dădea procurorilor
Au apărut imaginile pe care Laura Vicol le-ar vrea șterse din online. Cum arăta acum 10 ani. E de nerecunoscut. 20 de poze cu transformările “de lux” și “de look” are avocatei
Libertateapentrufemei.ro
Au apărut imaginile pe care Laura Vicol le-ar vrea șterse din online. Cum arăta acum 10 ani. E de nerecunoscut. 20 de poze cu transformările “de lux” și “de look” are avocatei
De ce ar face administrația Trump presiuni pentru ca România să le ridice restricțiile fraților Tate. Cum au ajuns cei doi celebri
Adevarul.ro
De ce ar face administrația Trump presiuni pentru ca România să le ridice restricțiile fraților Tate. Cum au ajuns cei doi celebri
Violeta Bănică (17 ani), anunț surprinzător despre iubitul ei. Ce planuri au fiica Andreei Marin și partenerul ei, George: „O să ne căsătorim”
Elle.ro
Violeta Bănică (17 ani), anunț surprinzător despre iubitul ei. Ce planuri au fiica Andreei Marin și partenerul ei, George: „O să ne căsătorim”
„O să se enerveze că spun asta”. Tatăl lui Elon Musk, declarații scandaloase despre fiul său
Unica.ro
„O să se enerveze că spun asta”. Tatăl lui Elon Musk, declarații scandaloase despre fiul său
Şofer cu asigurare CASCO, pus să-şi repare singur maşina. Avea cauciucuri de vară
Observatornews.ro
Şofer cu asigurare CASCO, pus să-şi repare singur maşina. Avea cauciucuri de vară
Horoscop 19 februarie 2025. Fecioarele au în față o zi care le încurajează să iasă la lumină cu cele mai frumoase calități ale lor
HOROSCOP
Horoscop 19 februarie 2025. Fecioarele au în față o zi care le încurajează să iasă la lumină cu cele mai frumoase calități ale lor

Știri mondene

Știri România

RECOMANDĂRI