“Putem spune că diaspora reprezintă, la modul real, un electorat paralel al Republicii Moldova. Acest electorat are propria viziune și propriile preferințe politice și în mare parte aceste preferințe ale diasporei se deosebesc, se află în disonanță cu preferințele populației majoritare care locuiește și muncește acasă, în Moldova. Așa arată rezultatul votului. E și aceasta o realitate a democrației”, a declarat Igor Dodon după primul tur de scrutin, în care 150.000 de moldoveni votaseră de peste hotare, în majoritate pentru Maia Sandu.
Turul doi a servit o dublă lecție pentru actualul președinte al statului. În primul rând, Maia Sandu a câștigat destul de clar votul de pe teritoriul țării, potrivit rezultatelor oficiale.
În al doilea rând, după cuvintele președintelui, diaspora s-a mobilizat și mai bine. În jur de 250.000 de moldoveni de peste granițe au ajuns la urne și au votat, în proporție de peste 90%, pentru Maia Sandu.
Imaginile surprinse din dronă la o secție de votare din Frankfurt au arătat dimensiunea impresionantă a cozii formate de alegătorii moldoveni.
Numărul ar fi fost și mai mare, dar în unele secții de votare s-au terminat pur și simplu buletinele de vot.
Nimic paralel, de altfel, în intențiile alegătorilor de peste granițe. “Ce poate să ne mobilizeze mai mult decât dorința de o schimbare?”, a răspuns la Radio Europa Liberă o alegătoare care a votat la Suceava, în România.
Ajutorul moldovenilor din Europa
Când nu votează, moldovenii de peste hotare muncesc și trimit în țară banii prețioși, cu care își ajută familiile.
În 1998, Rusia era cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, atrăgând în jur de 60% dintre exporturi.
După un pic mai mult de 20 de ani, situația s-a schimbat. Două treimi din exporturile Republicii Moldova merg spre Uniunea Europeană, cu care Chișinăul a semnat un Acord de Asociere în 2014, scrie Euronews.
Doar 10% dintre exporturile moldovene mai merg acum în Rusia.
Nu doar exporturile pleacă spre Uniunea Europeană, ci și cetățenii moldoveni.
Cifra nu este foarte clară, dar în prezent, în jur de o treime din populație trăiește și lucrează în străinătate, în mare parte la vest de Republica Moldova, în România și în alte state ale UE.
“Populația noastră, emigranții noștri sunt în majoritatea lor în țările occidentale, din Uniunea Europeană”, explică pentru Euronews Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS Institutul Viitorul.
“Avem emigranți și în Rusia, dar în special oameni mai săraci, din zone rurale, deoarece pentru ei e mai simplu să meargă în Rusia, în special pe termen scurt. În Europa, oamenii merg pe termen lung”, spune Ioniță.
Remitențele, mai spune acesta, valorează mai mult decât exporturile Republicii Moldova.
Remitențele sunt banii trimiși acasă de moldovenii din diaspora, către familiile lor. Iar aceste sume sunt constant foarte mari.
Potrivit ONU Moldova, remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova în anul 2019 au reprezentat 1,2 miliarde de dolari.
Suma se referă doar la banii trimiși prin intermediul băncilor și reprezintă aproape 16% din PIB-ul țării.
Datele Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie arată că o treime din familiile din Moldova primesc remitenţe, pentru jumătate dintre ele aceste surse financiare constituie peste jumătate din venitul de bază. În mediul rural, fiecare a patra gospodărie trăieşte din remitenţe, notează Europa Liberă.