ComenteazăCuprins:
Dictator pasionat de sumo
Această controversă este dată de faptul că Paul Biya, 91 de ani, a fost prim-ministru între 1975 și 1982 înainte de a-și asuma rolul de președinte. Obiang conduce Guineea Ecuatorială din 1979, ceea ce înseamnă că a ocupat funcția timp de 43 de ani.
Obiang Mbasogo a preluat puterea într-o brutală lovitură de stat dată la 3 august 1979, iar fiul său, Teodoro Nguema Obiang Mangue este vicepreședintele țării și se pare că este pregătit să-și urmeze tatăl la conducerea țării africane.
În vârstă de 82 de ani, Obiang Mbasogo este cunoscut pentru cultul personalității, dar și pentru pasiunea pentru sportul japonez sumo, pe care îl practică de la 16 ani.
În top 3 se află și ayatollahul Ali Khamenei, potrivit Statista. În vârstă de 85 de ani, Ali Khamenei este liderul suprem al Iranului din 1989. Anterior, între 1981 și 1989, el a fost președintele Iranului.
După demisia dictatorului sirian Bashad al-Assad și fuga acestuia la Moscova, președintele turc Recep Erdogan a spus că el și președintele rus Vladimir Putin au rămas cei mai „experimentați” lideri politici din lume.
Erdogan versus Putin
Recep Erdogan, care are 70 de ani, a condus Turcia timp de peste 20 de ani. El a fost reales ultima oară în funcția de președinte în mai 2023, în urma unui scrutin controversat, iar mandatul său expiră în 2028.
Vladimir Putin, care a împlinit 72 de ani pe 7 octombrie, a preluat preşedinţia Rusiei de la Boris Elţin în ultima zi din 1999 şi este deja conducătorul rus aflat la putere la Moscova cel mai mult timp de la Stalin încoace, depăşind şi recordul de 18 ani al liderului sovietic Leonid Brejnev.
Vladimir Putin va rămâne la putere în Rusia până cel puțin în 2030, după ce în martie 2024 a fost reales pentru încă un mandat de 6 ani.
Decizia de a-i acorda azil politic lui Bashar al-Assad și familiei sale a fost luată direct de Vladimir Putin, a declarat, luni, reporterilor secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov.
Lista celor mai longeviv lideri autoritari prezintă doar o imagine limitată a statelor autoritare. Unele țări își schimbă conducătorii în mod regulat, dar nu prin alegeri libere și corecte.
Ceea ce au în comun toate aceste regimuri este oprimarea opoziției politice prin mijloace coercitive și absența unor alegeri libere și corecte.
În ultimii zece ani, a existat un declin al democrațiilor liberale, dar numărul democrațiilor din lume este încă semnificativ mai mare astăzi decât a fost după sfârșitul Războiului Rece.