ComenteazăAnul trecut, mai întâi într-o hotărâre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, CJUE a arătat că judecătorii din România ar trebui să plaseze dreptul european mai presus de legislația națională, inclusiv hotărârile Curții Constituționale naționale, atunci când acestea încalcă tratatele Uniunii Europene.
CCR a contestat însă ambele decizii, susținând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislația autohtonă.
Deciziile CCR au reflectat, astfel, opiniile curţilor constituţionale din Polonia şi Germania cu privire la supremaţia dreptului european față de dreptul național. Dar, în timp ce acţiunea în justiţie a Poloniei a fost declanşată de premierul ţării – care nu se dă înapoi în faţa nenumăratelor litigii juridice -, Comisia Europeană a îngropat securea războiului cu Germania, după ce Berlinul a transmis asigurări că susţine pe deplin supremaţia dreptului UE, notează Financial Times.
Potrivit comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, guvernul României se plasează undeva la mijloc în chestiunea respectării supremației dreptului european în fața legislației naționale.
„Am primit o reacția din partea guvernului României care spune «Nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european… dar în cadrul Constituției României». Așadar, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit din partea guvernului german, fără nicio condiționalitate”, a declarat Reynders.
Reynders a precizat că ar putea iniţia o acţiune în justiţie împotriva României, având în vedere „poziţia reală, permanentă şi persistentă a instanţei supreme din această ţară de a se poziționa împotriva dreptului european sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.
Financial Times notează că, deși nu se manifestă la fel de agresiv ca Polonia în ceea ce privește negarea supremației dreptului european, România ar putea să o urmeze și să fie amendată cu milioane de euro dacă refuză să respecte deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Una dintre principalele cereri se referă la desființarea Secției Speciale (Secția de Investigarea a Infracțiunilor din Justiție – SIIJ), care „ar putea fi percepută drept un instrument de presiune și intimidare la adresa magistraților”, potrivit deciziei CJUE.
Didier Reynders a mai declarat că ministrul justiției din România, Cătălin Predoiu, a promis că Secția Specială va fi desființată în contextul unei reforme mai ample, care încă nu a fost aprobată de Parlamentul țării.
Reynders a mai spus că aceasta este o tactică de tergiversare pe care a întâlnit-o și în discuțiile cu omologii maghiari. „În primul rând, trebuie să implementați hotărârile CJUE în România, să puneți «stop Secției Speciale». Apoi, dacă doriți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifica”, a adăugat oficialul european.
Financial Times mai notează că, deși ar putea fi identificate unele similitudini între Varșovia și București, există totuși o diferență majoră: România a început să primească fonduri europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Și, spre deosebire de Polonia, România face parte din grupul de țări europene care au aderat la Parchetul European, condus, întâmplător, de procurorul român Laura Codruța Kovesi, care poate ancheta cazurile de fraude cu bani europeni.