„Studiul nostru a constatat că un consum regulat al unei diete autodeclarate săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi a fost asociat cu niveluri crescute de colesterol LDL – sau colesterolul «rău» – și cu un risc mai mare de boli de inimă”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Iulia Iatan, de la Spitalul St. Paul’s și de la Centrul pentru Inovare Inimii și Plămâni al Universității British Columbia din Vancouver.
„Daunele depășesc beneficiile” spune Christopher Gardner, profesor la Centrul de cercetare în domeniul prevenției de la Stanford, care a efectuat studii clinice privind dieta keto. Gardner nu a fost implicat în acest studiu.
În cadrul studiului, cercetătorii au definit o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi (LCHF) ca cea cu 45% din totalul caloriilor zilnice care provin din grăsimi și 25% din carbohidrați.
„Raționamentul studiului nostru a pornit de la faptul că în clinica noastră de prevenție cardiovasculară vedeam pacienți cu hipercolesterolemie severă care urmau această dietă”, a declarat Iatan în timpul unei prezentări în cadrul sesiunii.
Hipercolesterolemia, sau colesterolul ridicat, crește riscul de atac de cord sau de alte evenimente cardiovasculare adverse.
„Acest lucru ne-a determinat să ne întrebăm care este relația dintre aceste diete sărace în carbohidrați și bogate în grăsimi, nivelul lipidelor și bolile cardiovasculare. Și astfel, în ciuda acestui fapt, există date limitate cu privire la această relație”, a spus ea.
Cercetătorii au comparat dietele a 305 persoane care au urmat o dietă LCHF cu aproximativ 1.200 de persoane care au urmat o dietă standard, folosind informații din baza de date britanică UK Biobank, care a urmărit persoanele timp de cel puțin un deceniu.
Aceștia au descoperit că persoanele care au urmat dieta aveau niveluri mai ridicate de lipoproteine cu densitate scăzută, cunoscute și sub numele de colesterol LDL și apolipoproteină B. Apolipoproteina B este o proteină care acoperă proteinele colesterolului LDL și poate prezice bolile de inimă mai bine decât nivelurile ridicate de colesterol LDL.
De asemenea, aportul total de grăsimi al practicanților dietei LCHF a fost mai mare în grăsimi saturate și au avut un consum dublu de surse animale (33%) în comparație cu cei din grupul de control (16%).
Cercetătorii spun că după o monitorizar de 11,8 ani în medie și includerea altor factori de risc cardiovasculari (diabetul, hipertensiunea artierială, fumatul, obezitatea), persoanele cu dietă LCHF au avut un risc de peste două ori mai mare de evenimente cardiovasculare majore (blocarea arterelor, atac de cord, AVC și boală arterială periferică)
Dieta keto există încă din anii 1920, când un medic a descoperit-o ca modalitate de a controla crizele la copiii cu epilepsie care nu răspundeau la alte metode de tratament.
Dietele cu conținut scăzut de carbohidrați, cum ar fi keto, se bazează foarte mult pe grăsimi. Cel puțin 70% din dieta keto este alcătuită din grăsimi, iar în unele cazuri, chiar mai mult de 90%.