Celulele T – care sunt, de fapt, limfocite – sunt nemiloase, ca niște veritabili asasini imunitari, explică publicația americană The Atlantic, într-un articol semnat de Katherine J. Wu.
Care este mecanismul lor de funcționare: dacă o celulă a corpului a fost infectată de un virus, celula T „sapă” niște găuri în celula compromisă, apoi pompează toxine, ca să o distrugă din interior. Celula-gazdă se micșorează și moare, dar odată cu ea dispar și particulele virale.
Celulele T acționează mereu după același principiu: celulele infectate de virus trebuie să moară, astfel încât restul celulelor din corp să aibă șanse mai mari să trăiască.
Eficiența cu care își fac treaba celulele T „poate face diferența între o infecție ușoară și una severă”, explică, pentru The Atlantic, Azza Gadir, imunolog și consilier științific la compania Seed Health.
Omicron are de 41 de ori mai multe șanse să păcălească anticorpii
Însă celulele T nu pot să oprească infecția singure, așa că încă este nevoie de strategii pentru a opri răspândirea virusului, mai ales că aceste celule au o memorie care poate fi dată de vaccin sau de trecerea prin boală.
Până în prezent, există suficiente informații care arată că varianta Omicron poate să ocolească apărarea oferită de imunizarea prin vaccin sau pe cale naturală. Cercetările realizate până acum de diverse echipe de oameni de știință – inclusiv de compania Pfizer – arată că noua variantă are de 41 de ori mai multe șanse să treacă de anticorpii neutralizanți dobândiți în urma vaccinurilor. Asta înseamnă că Omicron are mai multe șanse să declanșeze o infecție.
Cum acționează anticorpii
Totuși, infecția nu înseamnă că pacientul face o formă gravă de boală. Iar anticorpii neutralizanți nu sunt singura armă pe care o are sistemul imunitar.
Răspunsul imun este stratificat și redundant: acolo unde cade un batalion, altul vine în ajutor. Celulele T reprezintă un astfel de contingent de luptă, iar modul lor de operare violent are multe avantaje.
Celulele T abordează alte aspecte ale virusului decât anticorpii și sunt mult mai greu de oprit de mutațiile pe care acesta le suferă.
Împotriva Omicron, protecția oferită de celulele T scade ușor față de celelalte variante ale coronavirusului, explică pentru The Atlantic Tao Dong, imunolog la Universitatea Oxford.
„Însă nu e ceva de care ar trebui să ne îngrijorăm”, spune acesta.
Anticorpii sunt niște paznici puternici, dar simpli, explică „The Atlantic”. Ei cutreieră prin tot corpul, căutând un element super-specific al unui patogen. Când dau peste un astfel de element, anticorpii neutralizanți se agață atât de strâns, încât virusul devine incapabil să mai interacționeze cu celulele și să intre în ele. Ei pot să blocheze singuri o infecție, iar restul sistemului imunitar nu trebuie să se implice în proces.
„De aceea suntem atât de interesați de anticorpi”, explică Andrew Redd, imunolog la Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA.
Celulele T au alte metode de luptă decât anticorpii
Totuși, nu are loc mereu scenariul perfect. După vaccinare sau infectare, nivelurile anticorpilor cresc abrupt, apoi, ușor, dar sigur, încep să scadă, lăsând agenților patogeni mai multe oportunități să intre în corp. Anticorpii neutralizanți sunt, în același timp, ușor de păcălit de mutațiile pe care le prezintă virusul. Acolo unde altădată se agățau strâns, pur și simplu vor aluneca mai departe, în cazul unei noi variante. Astfel că infecțiile pot apărea mai ușor, pe măsură ce anticorpii dispar și virusul își modifică structura.
Când patogenul și-a croit drum în interiorul unei celule, el devine inaccesibil anticorpilor neutralizanți, explică Alessandro Sette, de la La Jolla Institute of Immunology din SUA. Atunci intră în acțiune celulele T.
Rolul celulelor T este să îndepărteze celulele infectate, nu virusurile care umblă libere prin corp. Celulele infectate dau semnale de suferință, pe care le interceptează celulele T.
În vreme ce anticorpii neutralizanți identifică virusurile în funcție de trăsăturile lor exterioare, celulele T le pot identifica și în funcție de componentele lor interioare. Iar când virusul este dezmembrat de celula-gazdă, celulele T nu sunt atât dezorientate de mutații precum anticorpii.
„Din această cauză este foarte dificil pentru virus să scape de răspunsul imunitar al celulelor T”, explică dr. Gadir.
SARS-CoV-2 ar trebui să-și schimbe mult structura externă și internă pentru a se deghiza cu succes, mai spune acesta.
Care e eficiența celulelor T la persoanele imunizate prin vaccin și prin boală
Experții sunt de părere că celulele cu memorie T vor reuși să lupte cu varianta Omicron atât timp cât au fost activate de o infecție anterioară sau de vaccin.
Deși încă se fac cercetări asupra noii variante de SARS-CoV-2, viitorul pare promițător. Noi informații, venite de la echipele de cercetători conduse de Sette și Redd, arată că majoritatea particulelor virale sunt recunoscute de celulele T, inclusiv acelea din proteina spike.
La pacienții infectați anterior, oamenii de știință spun că celulele T specifice pentru proteina spike vor lovi cu succes în 95% din cazuri; în cazul persoanelor vaccinate, procentul scade la 86%. Informații similare au fost transmise și de compania Pfizer, pe 8 decembrie 2021, dar și de compania de biotehnologie Adaptive: procentul e în jur de 80% în cazul persoanelor imunizate prin vaccin.
Celulele T, mai importante când anticorpii nu sunt eficienți
Deși încă se fac teste pentru a vedea modul în care celulele T răspund în fața mai multor particule virale ale variantei Omicron, cercetătorii sunt încrezători că eficacitatea acestora va fi destul de bună. „Asta înseamnă că posibilitatea sistemului imunitar de a limita răspândirea virusului ar fi păstrată”, comentează Sette.
„Celulele T devin și mai importante dacă anticorpii nu funcționează bine”, spune dr. Tao Dong. Infecțiile celulare s-ar putea întâmpla, dar celulele T pot interveni să oprească agentul patogen în vreo două zile. Astfel, se poate opri progresia bolii, dar se poate diminua și transmiterea virusului, explică imunologul.
De asemenea, restul sistemului imunitar câștigă timp să se replieze: pot fi produși mai mulți anticorpi, iar alte celule T, numite ajutătoare, coordonează restul răspunsului imunitar.
Medicii susțin că doza booster de vaccin poate ajuta ca acest proces să aibă loc înainte de infectare.
Mai multe persoane vaccinate s-ar putea infecta cu Omicron, dar cei imunizați se vor afla în continuare la un risc mai scăzut de a face forme severe de boală, așa cum arată studiile preliminare din Africa de Sud.
Imunizarea rămâne însă esențială. Celulele T nu vor face față virusului permanent. Dacă majoritatea oamenilor nu se vaccinează, îi oferă virusului mai multe oportunități să dezvolte noi mutații. Și cu cât se răspândește mai mult, coronavirusul are mai multe șanse să doboare apărarea sistemului nostru imunitar, explică experții citați de „The Atlantic”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro