1 comentariu82% dintre absolvenții de clasa a VIII-a înscriși la Evaluarea Națională au luat peste 5 la examen, față de 76,8%, anul trecut. Cristian Hatu, membru fondator și președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, spune că, deși anul acesta avem cea mai mare rată de promovare la Evaluarea Națională din ultimul deceniu, creșterea nu este relevantă. Asta pentru că în România încă nu există o evaluare obiectivă, explică el, un punct important pentru un sistem de educație performant.
„Am văzut că este o diferență de 5,5% față de procentul de anul trecut. Nu ne spune nimic diferența aceasta. Procentul este mai mare pentru că subiectele au fost ușoare, o parte din materie nu a fost evaluată, fiind pandemie. Nu se poate face comparație între nivelul elevilor din acest an și al elevilor de anul trecut, pentru că noi nu avem evaluări obiective. Dacă asta s-ar întâmpla, nivelul de dificultate a examenelor de Evaluare Națională ar trebui să fie același în fiecare an”, explică Hatu.
Testul PISA, de exemplu, este obiectiv, adaugă el, pentru că acolo se compară dacă a fost progres sau nu față de evaluarea anterioară.
Raport: Numai 34% dintre adolescenții de la sat au pe cineva acasă care să-i ajute la lecții
Deși subiectele „au fost ușoare”, elevii de la sat nu i-au ajuns pe colegii de la oraș. Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, a anunțat la conferința de presă ținută astăzi, înainte de afișarea rezultatelor la Evaluarea Națională, că în rural au fost de trei ori mai multe medii sub 5 decât în urban.
„Nu este o surpriză, rezultatul de la Evaluarea Național este, din păcate, aliniat cu rezultatele pe care le-am avut și până acum”, spune, pentru Libertatea, Mihaela Nabăr, director executiv al Fundației World Vision Romania, care a publicat recent raportul Bunăstarea copilului în mediul rural 2022, unde descrie situația copiilor de la sate.
Aceasta precizează că de patru ori mai mulți copii abandonează școala în rural față de urban.
Potrivit procentelor pe care le deține organizația, adaugă Mihaela Nabăr, „30% dintre copiii din rural n-au obținut medii peste 5 la Evaluarea Națională, față de mediul urban, unde doar 10% au luat sub 5. Din păcate, trendul se menține față de anii trecuți. Cele mai mari diferențe se văd la matematică: peste 36% dintre copiii de la sate au luat sub 5, comparativ cu mediul urban, unde 14% au note sub acest prag”.
Directoarea ONG-ului mai subliniază că la proba de limba română aproape unul din patru elevi din rural a încheiat examenul de clasa a VIII-a cu o medie sub 5. „Aceste cifre dureroase sunt consecința lipsei de sprijin pentru copii în procesul educațional, arată datele noastre din ultimul raport Bunăstarea copilului: doar 34% dintre adolescenții din programele noastre au pe cineva acasă care să-i ajute la lecții, cel mai mult ajutor de care ar avea nevoie fiind la matematică. În același timp, doar 35% dintre adolescenți își permit să-și cumpere rechizitele necesare pentru a-și continua educația”, precizează Mihaela Nabăr.
Mai mult, în pandemie, în timpul școlii online, aproape jumătate dintre elevii de la sat au avut acces foarte limitat la educație, pentru că le-a lipsit tehnologia sau conexiunea la internet.
Profesori și elevi fără motivație
Mihaela Nabăr amintește că, în ce privește examenul din 2022, „există o îmbunătățire față de anul trecut la capitolul medii generale peste 5, la nivel național”. O creștere de aproximativ 6%. Rezultatul, însă, n-ar avea legătură cu o îmbunătățire a calității educației, ci cu modificările privind materia: faptul că s-a renunțat la o parte din lecții, inclusiv din ultimul semestru din clasa a VIII-a.
„Se confirmă slaba calitate a educației în mediul rural”, a mai declarat astăzi ministrul Cîmpeanu, cu privire la notele pe care le-au luat elevii de la țară, spre deosebire de colegii lor de la oraș.
Directoarea World Vision explică ce se întâmplă cu învățământul din rural. „Nu avem profesori calificați care predau în rural, cei care sunt se simt demotivați, fie că nu primesc suport, fie pentru că există multe schimbări în educație, că salariile sunt neatractive. Această demotivare determină o calitate mai scăzută”, spune ea.
În cazul elevilor de la sate, lipsa de motivație e la fel de ridicată ca a profesorilor. Asta din cauză că, dincolo de probleme tehnice ca accesul la tehnologie, le lipsesc lucruri de bază precum hrana și îmbrăcămintea. Câtă vreme nu le sunt asigurate, copiii nu se pot concentra să învețe.
„Ajung profesorii cu specializări precum istorie sau engleză să predea fizică și chimie”
Cristian Hatu confirmă contextul cadrelor didactice din mediul rural: „E greu să găsești profesori cu studii de specialitate la sat, de multe ori sunt suplinitori, mai ales la fizică, chimie. Ajung profesorii cu alte specializări precum istorie sau engleză să predea aceste materii la clasă”, spune el.
„E o problemă uriașă cu personalul didactic. Nu intră profesori noi în sistem. Ne spuneau inspectorii școlari că de zece ani, de pildă, n-a mai venit niciun profesor să dea examenul de definitivat. Profesorii pensionari mai lucrează timp de trei ani, pentru că nu are cine să ocupe catedrele.”