ComenteazăAproape 480 de milioane de euro sunt alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ. 17% din sumă vor merge către dezvoltarea platformei electronice de evaluare online și pentru dezvoltarea a mii de „resurse educaționale deschise”, adică materiale didactice în format digitalizat.
„Avem banii, dar avem și voința?”, se întreabă Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, în analiza pentru Școala 9. Aceasta a arătat toate proiectele la care Ministerul Educației s-a angajat și pentru care nu a făcut nimic în ultimii doi ani.
De pildă, pe 15 februarie 2022 s-a împlinit un an de când ministerul trebuia să declare finalizat procesul de consultare publică privind Strategia pentru digitalizarea educației din România SMART-Edu 2021 – 2027. Deși nu a fost aprobată vreodată la nivelul Guvernului, parte din Strategia privind digitalizarea educației a fost integrată în componenta educațională a PNRR.
Ce trebuia să facă Ministerul Educației de la lansarea SMART-Edu și până acum? Un prim set de propuneri nerealizate încă, dar asumate în strategie ca fiind prioritare pentru anii 2021 și 2022, sunt:
- Introducerea în curriculumul de învățământ primar a unor elemente cu caracter de obligativitate care vizează dobândirea competențelor digitale;
- Elaborarea/revizuirea programelor școlare pentru disciplina Informatică și TIC, pentru nivelul de învățământ secundar;
- Introducerea în curriculumul, pentru învățământul primar și secundar, a elementelor de securitate digitală, inclusiv prin dezvoltarea ofertei naționale de curriculum opțional.
Prin aceeași strategie, Ministerul Educației își asumă și o reformă amplă a calificărilor pentru încurajarea traseelor educaționale pentru meserii emergente (ale viitorului). Restructurarea calificărilor și specializărilor din perspectivă cross-disciplinară este o altă măsură ratată de către Ministerul Educației, prin care își propunea practic dezvoltarea de noi specializări/calificări emergente, de exemplu matematică – informatică – robotică, matematică – fizică – electronică, matematică – fizică – automatizări, fizică – chimie – informatică – tehnologii agricole, matematică – informatică – fabricare aditivă, matematică – fizică – informatică – mecatronică, informatică – fintec.
Proiecte promise și nefinalizate
Elaborarea unui ghid cu orientări comune pentru elevi, studenți, părinți, profesori în privința educației digitale trebuia finalizat în 2021. Ghidul trebuia să ofere direcții de acțiune aplicabile la nivelul comunităților școlare privind:
– alfabetizarea digitală și de combatere a dezinformării prin educație și formare;
– comunicarea și colaborarea prin intermediul TIC (tehnologia informației și comunicării);
– crearea de conținut digital;
– utilizarea măsurilor de securitate cibernetică;
– rezolvarea de probleme prin intermediul TIC.
La capitolul guvernanță, Ministerul Educației trebuia să creeze o coaliție națională pentru competențe digitale și locuri de muncă în sectorul digital, alături de universități, start-up-uri, ONG-uri specializate. Această coaliție ar trebui să devină funcțională anul acesta, după ce, în 2021, ministerul trebuia să mapeze structurile existente la nivelul sistemului educațional, care își pot aduce contribuția la digitalizarea sistemului de învățământ.
Integrarea Cadrului European al Competențelor Digitale (DigComp) în politicile naționale ale României privind educația și formarea profesională este un alt șantier unde Ministerul Educației nu a mișcat nimic în ultimul an. Nici măcar traducerea DigComp în limba română și publicarea sa în format electronic pe website-ul Ministerului Educației, respectiv promovarea DigComp drept standard minimal în evaluarea competențelor digitale nu se pot numi astăzi ținte atinse.
Potrivit aceluiași document strategic, în 2021, ministerul trebuia să se asigure că Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) va monitoriza semestrial evoluția infrastructurii digitale și a resurselor tehnologice educaționale, respectiv că în fiecare județ va exista cel puțin un Smart Lab 4.0 dotat cu noi tehnologii.
Articolul integral, în Școala 9.