DIICOT recunoaște că primarul Băluță „nu a indicat în concret vreo minimă conexiune” împotriva ziariștilor și a clasat dosarul

• DNA a declinat o plângere identică, dar cu alte nume de ziariști reclamați, făcută tot de Daniel Băluță. 
• Practic, politicianul consideră că mulți ziariști de investigație din România sunt „un grup infracțional” și s-au organizat să-l șantajeze pe el: de la RISE la Newsweek și de la ProTV cu „România te iubesc” la Libertatea.
• El acuză și nume de ziariști freelanceri, precum Sidonia Bogdan.
• În același timp, Băluță a spus în fața procurorului Edi Oprea că e vânat nu doar de presă, ci și de „entități pe care nu le cunosc”.
• Acesta a fost tot dosarul, în care DIICOT a făcut show pe 20 mai, la o lună după ce pe 15 aprilie îl audiase pe Băluță și constatase că nu are nici măcar indicii: „Nu a indicat în concret vreo minimă conexiune”.

La finalul lui martie, Daniel Băluță s-a prezentat în fața procurorilor, în scris și apoi în persoană, drept „Primar al Sectorului 4” și „președinte al Organizației Partidului Social Democrat Sector 4”.

El a spus că este „judecat, abuzat, șantajat, etichetat, defăimat, denigrat, condamnat și supus oprobriului public” de către numeroși ziariști. Și că nu e lăsat să-și facă treaba. Când a fost întrebat de procuror dacă e afectat doar ca primar, Băluță a spus că e afectat și ca lider PSD de sector.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Două plângeri cu același conținut, dar „pretinși autori diferiți”

Totul a început pe 30 martie 2021, când „persoana pretins vătămată Daniel Băluță” a trimis două plângeri: la DNA și la DIICOT. Informațiile apar în Ordonanța de clasare trimisă de DIICOT către semnatarul articolului de față, în calitate de unul dintre ziariștii acuzați de primarul Băluță.

În plângeri, Daniel Băluță a reclamat două „pretinse fapte” împotriva sa: „grup infracțional organizat” și „șantaj”.

Un document a mers la DIICOT pe 30 martie, care pe 6 aprilie a început „urmărirea penală in rem”, conform dispozițiilor imperative ale legii, cum menționează Parchetul.

Al doilea a fost trimis de politician la DNA, care și-a declinat competența. DNA a trimis plângerea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. Parchetul de sector și-a declinat și el competența și a trimis la DIICOT această a doua plângere. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

O mare parte a presei de investigație, amintită

DIICOT, prin procurorul de caz Eduard Oprea, a conexat cele două plângeri. L-a audiat pe primarul Daniel Băluță, pe care-l numește „persoana pretins vătămată”.

Venit pe 15 aprilie în fața procurorilor, fără ca televiziunile să fie anunțate, așa cum au fost mai apoi alertate în același dosar, șeful PSD Sector 4 nu a adus împotriva jurnaliștilor de la Libertatea și de la Newsweek nicio probă, după cum spun acum procurorii în Ordonanța de clasare.  

Politicianul a mărturisit procurorului Eduard Oprea că este timorat de numeroase redacții sau jurnaliști. A indicat redacțiile RISE Project, Libertatea, „România te iubesc” de la Pro TV, Newsweek, precum și numele mai multor jurnaliști, din aceste redacții sau freelanceri, printre care Sidonia Bogdan, Cătălin Tolontan, Mihai Toma, Mircea Marian, Cosmin Savu.

Politicianul le-a spus procurorilor că dezvăluirile la adresa lui din presă, începând cu 2017, sunt probe ale unui „grup infracțional organizat” care „mă șantajează”.

Băluță a spus că e presat cu dosare penale de „entități pe care nu le cunosc”

Câteva exemple din munca ziariștilor despre Primăria Sectorului 4, care l-au deranjat pe Daniel Băluță:  

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

• Cosmin Savu de la „România te iubesc” a difuzat pe Pro TV un reportaj despre legăturile dintre administrația Sectorului 4 și Clanul Sportivilor.
• Sidonia Bogdan a scris un articol în Libertatea în care a arătat cum primăria condusă de Daniel Băluță a acordat 2 milioane de lei site-ului lui Bogdan Chirieac pentru organizarea de evenimente cu public în pandemie, când starea de urgență prevedea ca oamenii să nu iasă din case. 

Pentru că DNA s-a sesizat și a audiat oameni din primărie, susține Daniel Băluță, el consideră că jurnaliștii „Cătălin Tolontan, Sidonia Bogdan, Mircea Marian și alți colegi de redacție au creat un sistem de presiune prin crearea de dosare penale împreună cu alte entități pe care nu le cunosc”.

Procurorul Oprea a aflat din 15 aprilie că Băluță nu are în concret „vreo minimă” probă

Procurorul l-a întrebat pe ce se bazează. Primarul a susținut că are „suspiciuni rezonabile”. Pus să numească oameni din firme care s-ar fi înțeles cu jurnaliștii, Daniel Băluță n-a putut să facă acest lucru.

De altfel, nici în cuprinsul celor două plângeri formulate și nici cu ocazia audierii, persoana vătămată nu a indicat în concret vreo minimă conexiune între persoanele care, în opinia sa, ar face parte din grupul infracțional organizat.

DIICOT, în Ordonanța de clasare:

În plus, DIICOT a remarcat, conform aceleiași Ordonanțe, faptul că nu e adevărat ce susține primarul, care spunea că și firmele sau procurorii de la alte structuri au ceva cu Primăria Sectorului 4.

Din cele scrise chiar de ei, procurorii pun sub semnul întrebării nu doar lipsa datelor, ci și felul în care Daniel Băluță vede relațiile dintr-o societate democratică.  

DIICOT a notat că reclamațiile unei firme, în acest caz reclamațiile către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, „nu pot fi reținute sub nicio formă ca reprezentând activități cu caracter ilicit, pretins infracțional, așa cum le consideră în opinia sa” primarul Daniel Băluță.

Toate acestea se întâmplau pe 15 aprilie. 

„În România se pun presiuni judiciare pe presă la cererea unui primar”

Pe 20 mai, la mai bine de o lună, procurorul Eduard Oprea a convocat ziariștii ca martori la DIICOT, cu Antena 3, România TV și Gândul în fața instituției. 

Audierea ziariștilor ca martori s-a transformat, conform mai multor organizații internaționale, într-o operațiune de discreditare a presei de investigație. 

Acestea au remarcat că, prin DIICOT, „în România se pun presiuni judiciare pe presă la cererea unui primar”.

La întrebarea avocatului ziariștilor Libertății, Diana Hătneanu, adresată procurorului Oprea, de ce se fac audieri cu presă, magistratul a răspuns că „presa este aici pentru o conferință de presă de la ora 14.00, cu altă temă”. „Audierile noastre au avut loc la ora 10.00 dimineața, au venit ziariștii cu patru ore înainte la o conferință de presă?”, a mai fost întrebat magistratul, care n-a mai răspuns.

RISE Project a descoperit că soția procurorului DIICOT Edi Oprea, cel care,  la o lună după ce aflase chiar de la Băluță că nu există nici măcar vreun indiciu a condus audierile mediatizate, a fost avocata lui Goleac și a fiului lui Goleac, doi dintre subordonații primarului Băluță.

Cosmin Savu, de la „România te iubesc”, vizat a doua oară

Deși nu aveau detalii din dosar, mai mulți ziariști au sesizat că se repeta practic un alt caz, din 2020, în care DIICOT fusese implicat, prin închiderea unui dosar, într-o operațiune de compromitere a unor jurnaliști de investigație de la Pro TV, G4Media și TVR.

Filat în 2020 și apoi expus pe media conduse de Ghiță-Andronic-Budeanu, Cosmin Savu a fost pomenit și acum la DIICOT, în discuțiile rezultate ca parte a acuzelor primarului Băluță. Aceeași concentrare media ca în 2020, la care s-a adăugat și Realitatea TV controlată de Maricel Păcuraru, a acționat sincronizat pe urma plângerii lui Daniel Băluță, în noul dosar de la DIICOT. 

„Încercarea de a discredita jurnaliștii a fost condusă de o publicaţie controlată de o persoană care a fost condamnată pentru că a fost intermediarul unui scandal de dare de mită între un om de afaceri şi un fost ministru”, au scris Reporteri fără frontiere și Active Watch. Persoana la care face referire organizația internațională ca parte a operațiunii de discreditare este Radu Budeanu, patronul „Gândul”.

În recentul raport despre starea presei din România, al Centrului pentru Jurnalism Independent, episodul cu dosarul de la DIICOT a fost caracterizat astfel: „Audierea jurnaliștilor de la Libertatea a fost transformată într-un spectacol mediatic”.

La scurt timp după aceste întâmplări, într-un gest fără precedent, președintele Parlamentului European,  David Maria Sassoli, a ținut să rostească în plenul parlamentului numele ziariștilor români de investigație de la Libertatea și Gazeta Sporturilor, spunând că sunt „cei care se dedică adevărului” și cerând ca „presa să fie liberă. Mereu”.

Când au fost audiați oamenii din Primărie, nimeni n-a mai aflat

După jurnaliști, DIICOT a audiat, pe 26, 27 și 28 mai, funcționari din primăria lui Daniel Băluță, precum și reprezentanți ai unor firme care au participat la licitație. De data aceasta, ca și la chemarea primarului Daniel Băluță, nimeni din presă sau de la televiziuni n-a mai aflat despre audieri.

Potrivit propriei Ordonanțe, procurorul Oprea a pus celor audiați și întrebări legate de eventualele discuții avute cu jurnaliști, discuții protejate de lege, dacă ar fi existat în sensul transmiterii de informații. Toți cei audiați au negat orice discuție cu jurnaliștii.

Pe 7 iunie 2021, DIICOT a clasat cazul, susținând că nu există niciun temei legat de plângerea primarului despre un „grup infracțional organizat” și a declinat plângerea legată de „șantaj” făcută de Daniel Băluță la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4.

După clasarea DIICOT, primarul Daniel Băluță a dat în judecată jurnaliștii de la Libertatea într-un proces civil pentru daune de imagine. 

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News