Comentează- Potrivit unei circulare din această lună a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), toți locuitorii din zonele unde există rețele de canalizare trebuie să se racordeze la acestea și să renunțe la WC-urile din fundul curţii.
- Primarii trebuie să inventarieze locuințele neracordate, iar în baza acestei liste, Garda de Mediu poate da amenzi între 2.000 și 4.000 de lei.
- Reporterul Libertatea a fost în mai multe comune din județul Vaslui, fruntaș la WC-urile în curte, și a stat de vorbă cu localnicii, cu autoritățile locale și cu cele de mediu.
- Oamenii, bătrânii mai ales, sunt disperați. Spun că nu-și permit o ”asemenea investiție”. Baia în casă rămâne, pentru ei, marele vis neîmplinit.
- Și cum ar putea fi altfel când, în unele comune, până și posturile de poliție au toaletă în fundul curții.
Teoretic, lucrurile par simple, însă în practică situația este foarte complicată, în condițiile în care aproape toate locuințele vizate sunt în mediul rural, iar sătenii spun că nu au bani pentru aceste lucrări.
În județul Vaslui, doar 13 din cele 81 de comune au rețele de canalizare, iar mai mult de 20.000 de locuitori sunt neracordați la aceste rețele. Potrivit unei statistici a Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad Iași, din cele 32 de sisteme de canalizare doar 15 sunt funcționale, deși autoritățile locale au investit pentru ele milioane de euro din fonduri europene.
«Este o măsură bună, dar pentru cei cu bani»
Zilele trecute, autoritățile din comuna Ștefan cel Mare au mers din poartă în poartă și i-au avertizat pe oameni că riscă amenzi dacă nu se branșează la rețeaua de canalizare.
WC în comuna Ștefan cel Mare, din județul Vaslui
Reporterul Libertatea a vorbit cu mai mulți oameni, majoritatea bătrâni, care spun că nu-și permit o asemenea investiție, deși consideră că măsura este bună.
“Nu avem bani. Ar trebui să ne construim o baie, să ne tragem apă în casă. Oameni bătrâni, de unde să luăm bani? Banca nu ne dă, ce să facem? Ce să vindem? Nu avem porci, vaci… Avem 80 de ani și nu mai putem. Dacă o să ne dea amendă, o să facem contestație”, ne-a declarat Georgeta Comandatu, din localitatea Ștefan cel Mare.
Georgeta Comandatu, localnică din comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui
Aceeași situație este și în satul Mărășeni, unde tanti Aurica Hariuc spune că în nici un caz nu poate face branșamentul dintr-o pensie de 640 de lei.
Aurica Hariuc, din satul Mărășeni, județul Vaslui
“Nu am bani. Nu am cu ce face. Costă mii de lei și, din pensia mea de 640 de lei, nu-mi permit. Am aflat că trebuie să ne racordăm. Este o măsură bună, dar pentru cei care au bani, putere… Pentru mine e greu”, susține Aurica Hariuc.
O problemă importantă pentru localnici este, pe lângă lipsa banilor, și cea a unui spațiu pentru construirea unui eventual grup sanitar.
“Casa mea este construită din 1975. Pe atunci, nici vorbă de grup sanitar. Eu nu am loc de baie și afară degeaba o fac. Eu am fântână, am cheltuială făcută”, spune Maria Șușu din aceeași comună.
Maria Șușu, din satul Mărășeni, județul Vaslui
«Nu poți forța oamenii»
Primarul social-democrat al comunei Ștefan cel Mare, Mihai Moraru, spune că măsura de sancționare a celor care nu se racordează este “comunistă” și îi sfătuiește pe cei care iau astfel de măsuri să coboare cu picioarele pe pământ și să nu mai dea ordine din birouri.
“Nu poți forța oamenii. Cei care conduc trebuie să înțeleagă că dacă lași lucrurile să meargă de la sine ai mai mult succes decât dacă te impui cu forța. Oamenii nu au după ce bea apă în gospodărie! Cum să respectăm condițiile de mediu dacă suntem săraci? De unde bani de branșare?”.
Mihai Moraru, primarul comunei Ștefan cel Mare
Sub 10% gospodării, racordate la rețea în 8 ani
În Oșești, un sat unde s-a investit peste un milion de euro în rețeaua de canalizare, doar 12 din cele 150 de locuințe sunt racordate, deși sistemul este functional din 2011.
Primarul Didi Alexandroaei spune că s-a ajuns în această situație din cauza reticenței locuitorilor din sat, care refuză să se racordeze la sistemul de canalizare, deși spune că s-a oferit să-i ajute.
Didi Alexandroae, primarul comunei Osesti, din județul Vaslui
“Pe oameni nu i-ar costa decât 200 – 250 de lei să se racordeze, ceea ce nu cred că este prea mult. Ne-am oferit de la primărie să le punem la dispoziție excavatorul, ca să fie săpat șanțul pentru conducta de racordare, și tot nu vor”, spune edilul.
Și posturile de poliție au toaletă în fundul curții
Tot la Oșești, polițiștii din comună spun că au cerut încă din 2017 fonduri de la Inspectoratul de Poliție Vaslui pentru racordarea postului comunal la canalizare și amenajarea unui grup sanitar, însă până acum nu au primit nici un răspuns.
Postul de Poliție Oșești, județul Vaslui, si toaleta din fundul curții
“Până la această dată, nu au fost identificate fondurile necesare întocmirii studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, verificării proiectului tehnic și execuției lucrărilor. Nu putem estima o dată până la care va fi aprobată și executată o astfel de lucrare întrucât aceste proiecte se aprobă de către Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Afacerilor Interne, în baza unui plan de investiții”, se arată într-un răspuns al IPJ Vaslui pentru Libertatea.
«Până ajungem să dăm amendă, prevenim»
Comisarii Gărzii de Mediu Vaslui spun că perioada următoare va fi una de aducere la cunoștință: “Până ajungem să amendăm, prevenim. Nu rezolvăm nimic cu sancțiunile pecuniare. Garda Națională de Mediu va stabili, fiind o politică unitară, când se va trece la aplicarea de amenzi”, declară șeful Gărzii de Mediu Vaslui, Cristian Laic.
Ce spune Ministerul Dezvoltării
Ministerul Dezvoltării spune că circulara a fost trimisă către primării cu titlul informativ și atrage atenţia că România este foarte aproape de declanşarea procedurii de infringement din cauză că nu s-a conformat Directivei europene 91/271/EEC.
Potrivit acesteia, până la 31 decembrie 2018, toţi locuitorii din aşezările cu peste 2.000 de locuitori ar fi trebuit să aibă gospodăriile branşate la canalizare.
Declanșarea acestei proceduri obligă România la penalităţi zilnice de sute de mii de euro şi riscul returnării fondurilor europene primite pentru construirea sistemelor de canalizare.
Citește și: