Măsura adoptată de Guvern pe 30 iunie se va aplica pentru o perioadă de trei luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă trei luni.
Alimentele care vor beneficia de reducerea cotelor de adaos comercial sunt:
- pâinea albă 300 – 500 grame, fără specialităţi
- lapte de vacă 1,5% grăsime, 1 litru
- brânză telemea de vacă vrac
- iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3,5%, maximum 200 grame
- făină albă de grâu „000” 1 kg
- mălai 1 kg
- ouă găină M, 10 bucăţi
- ulei de floarea soarelui 1 litru
- carnea de pui
- carnea de porc
- legume (roşii, castraveţi, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei kapia)
- fructe (mere roşii şi mere golden, prune, pepene roşu, struguri de masă)
- cartofi albi vrac
- zahăr alb 1 kg.
Ministrul agriculturii, Florin Barbu, declara pe 30 iunie că la fermieri nu va exista o limită privind stabilirea preţurilor şi nu se va interveni la stabilirea preţurilor pe piaţă. „Vom reînvăţa să cumpărăm româneşte”, a transmis ministrul agriculturii, precizând că alimentele din listă sunt „cele mai consumabile în România”, a relatat Agerpres.
Avertismentul analiștilor și al Consiliului Concurenței
Specialiștii au atras atenția asupra mai multor riscuri privind această măsură, printre care creșteri de prețuri la alte produse, dar și o posibilă absență a alimentelor cu prețuri plafonate.
Elena Cristian, analist DC Business, a explicat la B1TV: „Oamenii trebuie să meargă doar în marile rețele de hipermarketuri, pentru că decizia se aplică doar acolo, adică pe mai puțin de jumătate din suprafața României. În mediul rural nu sunt rețele de hipermarketuri atât de bine dezvoltate. Oamenii trebuie să își ia mai mult timp la dispoziție pentru a citi fiecare etichetă, fiecare produs, să vadă că se înscrie în ceea ce și-a propus Guvernul – că ouăle sunt M, că făină este albă de grâu 000, 1 kg, etc”.
Și analistul financiar Dragoș Cabat a împărtășit un punct de vedere similar.
„Sunt niște produse foarte specifice și chiar dacă la acelea scade prețul, la toate celelalte produse este posibil ca producătorii, retailerii și tot lanțul de producție să crească prețul tocmai ca să acopere această plafonare la produsele specifice”, a explicat Cabat pentru wall-street.ro.
De asemenea, dacă nu va mai fi profitabil pentru magazinele mari să vândă anumite produsele, este posibil ca mulți retaileri și engrosiști să nu le mai comercializeze, sau să reducă volumele de vânzare, a adăugat el.
„Penuria poate apărea în măsura în care producătorii, dacă vor considera că nu este profitabil pentru ei să mai producă sortimentele acelea specifice, nu o să le mai producă, sau o să le producă în cantități mult mai mici. Iar cei care vor dori să le cumpere o să cumpere cantități mai mari ca să facă așa-zis o afacere și să le ia ceva mai ieftin, astfel că de la raft vor dispărea mult mai repede”, susține Cabat.
Și Consiliul Concurenței a avertizat că măsura adoptată implică multe riscuri.
Riscul cel mai mare pe care o astfel de propunere îl comportă este acela ca distribuitorii şi retailerii să refuze să mai furnizeze aceste produse, cu justificarea că acestea le produc pagube economice. Reglementarea preţurilor poate avea consecinţe negative nedorite.
Consiliul Concurenței, pe 30 iunie:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro