ComenteazăLa București și Brașov, media colectării de plasmă convalescentă este de doar 0,8 la 100 de pacienți. La Alba Iulia și Bacău este de 0,2%. Nu stau bine nici alte centre mari – Sibiu, Iași sau Pitești. Statistica a fost făcută, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Hematologie Transfuzională, de Florin Hozoc, omul de afaceri care a donat centrelor de transfuzii din întreaga țară 18 aparate de plasmafereză.
Datele au fost centralizate până la data de 5 octombrie.
Florin Hozoc susține că în România au fost colectate până acum 3.000 de doze de plasmă, ceea ce înseamnă o medie de un donator la 100 de cazuri de COVID-19, deci 1%. Media europeană este de 7%. Există și centre performante, care depășesc media națională.
Arad, Hunedoara, Buzău, Galați, Bistrița-Năsăud. Aceste centre au recoltat dublul mediei naționale (peste 2 donatori la fiecare 100 de pacienți cu COVID-19 confirmați).
Florin Hozoc:
Centre mari, codașe la colectarea de plasmă
Marile centre însă au o medie de colectare mult sub așteptări. Printre acestea se află București, Brașov, Iași și Sibiu.
Rezultate proaste sunt și în alte părți ale țării – în Bacău, Alba Iulia, Focșani, Bârlad, Giurgiu, Ploiești, Piatra Neamț.
“Culmea este că, deși au avut mult mai multe persoane care s-au prezentat pentru a dona plasmă, aceste centre codașe au refuzat foarte mulți donatori pe motiv că «nu au vene bune» pentru procedura de plasmafereză. După cum veți vedea din datele prezentate, în centrele de transfuzie cu rezultate foarte bune procentul donatorilor refuzați de la plasmafereză este sub 25%, dar la București, de exemplu, procentul donatorilor refuzați este de 61%”, acuză omul de afaceri.
O precizare este necesară. Florin Hozoc a fost un critic ferm, încă de la începutul pandemiei, al felului în care funcționează sistemul. El însuși om de afaceri în domeniu, are interese comerciale, dar susține că acestea nu-i afectează raționamentul și argumentația critice.
Ce spune directorul celui mai mare centru de transfuzii din țară
Directorul Centrului de Transfuzii din București îl contrazice pe omul de afaceri.
“Nu știu ce are domnul Hozoc cu noi, mă abțin totuși să comentez. Dacă cineva își imaginează că e coadă la centru și noi refuzăm oamenii, se înșală. Interesul nostru este să colectăm, este activitatea noastră. Noi am cerut încă un aparat de plasmafereză tocmai pentru că vrem să colectăm plasmă. Facem toată treaba cu același număr de oameni, dar nu ne plângem”, a declarat Doina Goșa.
Plasma se recoltează doar de la adulți
Aceasta a subliniat însă că sunt niște reguli stricte pentru admiterea celor care pot dona.
“Noi avem responsabilitatea vieții și a celui ce donează, și a celui ce primește. Ne interesează calitatea plasmei și apoi cantitatea. Avem reguli. Cantitatea de anticorpi trebuie să fie 1 peste 160, asta cer spitalele. Nu pot fi copii, adolescenți sau bătrâni, nu pot avea comorbidități sau infecții. Procentul de respingere nu e de 60%, ci de 30%. Noi avem 643 de potențiali donatori care s-au prezentat la noi din aprilie până acum și am respins din ei 207”, a adăugat Doina Goșa.
Se termină stocurile de plasmă din București
Directorul Centrului de Transfuzii susține că până acum au fost stocuri de plasmă, dar se termină și face apel la bucureștenii care s-au infectat după 1 august să vină să doneze.
Acum avem una-două pungi. Până acum, spitalele nu prea cereau și aveam stocuri mai mari, dar acum s-au epuizat, pentru că spitalele cer din ce în ce mai mult. Noi îi așteptăm pe oamenii care se știu sănătoși, nu au infecții, nu au boli care să le pună viața în pericol, să vină să doneze.
Doina Goșa, directorul CT București:
În acest moment, numărul transfuziilor pe zi, la București, nu trece de 5, dar nu din cauza lipsei de donatori, ci a capacității sistemului.
“Timișoara a refuzat, am dat la Arad și au făcut dublu”
Florin Hozoc arată cu degetul și spre centrele care au refuzat pur și simplu aparatele lui de plasmafereză și care ar avea rezultate și mai proaste.
“În continuare, centre de transfuzie mari precum Cluj, Craiova, Constanța, Târgu Mureș sunt la coada colectării de plasmă convalescentă, pentru că au refuzat echipamentele de plasmafereză oferite gratuit, dar și pentru că nu recoltează nici măcar prin metoda clasică. Dezinteresul acestora nu a fost niciodată sancționat de către conducerea Ministerului Sănătății”, susține Hozoc.
Omul de afaceri dă și exemplul centrului din Timișoara, unde aparatul său a fost refuzat, așa că l-a donat până la urmă Aradului.
“Centrul de transfuzie din Timișoara a colectat doar puțin peste 100 de doze de plasmă convalescentă, în timp ce colegii lor de la Arad au colectat peste 250 de doze, din care peste 80% sunt doze recoltate exact cu echipamentul de plasmafereză refuzat de cei de la Timișoara”.
Directorul Centrului de Transfuzii Timișoara nu a putut fi contactat pentru comentarii.
Aradul, județ indicat de Hozoc, este, de altfel, pe primul loc la media donatorilor de plasmă, 2,6 la 100 de cazuri confirmate de COVID-19. În topul orașelor fruntașe mai sunt Bistrița, Buzău, Galați, Hunedoara și Pitești.
Hozoc acuză și faptul că statisticile ar trebui să fie făcute și prezentate regulat publicului de către oficiali, nu de un privat.
“În mod normal, conform protocolului de donație semnat cu noi, Ministerul Sănătății avea obligația să informeze el periodic cu privire la numărul de donatori, numărul de doze de plasmă recoltate și administrate unor pacienți cu COVID-19, respectiv să informeze cu privire la numărul pacienților care au primit plasmă și la rezultatele obținute. Dar MS nu și-a respectat niciodată această obligație”, a mai spus Hozoc.
Am încercat să o contactăm și pe Violeta Oancea, directorul INHT, pentru a confirma cifrele prezentate de omul de afaceri și culese din propriul sistem, susține el, dar directorul nu a răspuns.