ComenteazăComandantul batalionului mobilizat, care s-a antrenat în unitatea militară 2079, a promis că militarii vor fi trimiși în regiunea Svatovo, în Lugansk, unde vor intra în rândurile „apărării teritoriale”, la 15 kilometri de linia frontului, a spus Agafonov. Cu toate acestea, în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, întreg batalionul a fost adus pe linia de contact și i s-a ordonat să sape tranșee și să țină linia de apărare.
„Am fost aruncați acolo și ne-au spus să săpăm tranșee, aveam trei lopeți pentru tot batalionul, nu era deloc echipament. Am săpat cât am putut, iar dimineața au început bombardamentele, artilerie, „GRAD” (lansatoare de rachete n.red.), mortiere, drone, pur și simplu am fost împușcați.
Când totul a început, ofițerii au fugit imediat. Între bombardări, am încercat să săpăm, dar dronele ne-au reperat imediat și pur și simplu ne-au împușcat. Din 570 de oameni, 29 au supraviețuit, 12 sunt răniți, restul au dispărut”, a spus Agafonov.
Zlata, soția unui alt mobilizat, i-a povestit sursei citate despre sutele de morți. „Peste jumătate dintre ei sunt morți, cu siguranță”, crede ea, din ceea ce i-a povestit soțul ei.
Agafonov a mai adăugat că înainte de asta, cel puțin încă un batalion de mobilizați fusese învins în aceleași poziții. Agafonov a spus că a văzut zeci de cadavre.
„La televizor se arată că totul este frumos, dar de fapt, aici, în regiunea Lugansk, cei mobilizați sunt aruncați în față, iar când am plecat de acolo, fără să-i vedem pe ofițeri, ne întorceam deja, am văzut că soldații contractuali și voluntarii stăteau pe a treia linie și trimiteau mobilizații în față ”, a spus Agafonov.
Potrivit acestuia, militarii locali și cei cucontract nu vor să lupte, iar oameni mobilizați din toată țara sunt aduși în regiunea Svatovo pentru a umple golurile din apărare. În Svatovo, unde supraviețuitorii batalionului lui Agafonov s-au retras după bombardamente, „am găsit grupuri de 2 până la 5 persoane” din alte batalioane învinse.
Mobilizații în prima linie, soldații cu contract refuză să lupte
„E confuzie aici. Este o mizerie completă. Supraviețuitorii și nou-veniții sunt grupați în noi batalioane și trimiși în prima linie, pentru a acoperi linia de apărare”, a spus el.
Informația a fost confirmată și de soția unui alt supraviețuitor mobilizat, Liudmila Cernih. „M-a sunat dimineață de pe numărul altcuiva și mi-a spus ce s-a întâmplat, că au fost lăsați să sape linia de apărare, au fost acoperiți de obuze, de focuri de mortiere și au ajuns cumva de la Krasnodon la Svatovo, unde se ascund acum.
Acum le este frică să meargă undeva, chiar le este frică să iasă la punctele de control. Conducerea i-a abandonat și nu știu ce să facă, doar cer ajutor”, a spus Cernih.
Rudele mai multor mobilizați care au fost atacați miercuri au organizat o adunare în apropierea clădirii parchetului din Voronej, cerând să li se spună adevărul despre soarta celor dragi.
„Ni se spune prin telefon că fiii noștri sunt în viață, sănătoși și chiar își fac datoria militară. Cine naiba este în viață și bine, când au fost uciși acolo?”, a spus Oksana Holodova, mama soldatului Andrei Holodov
Soția unui alt rus mobilizat, Anna, a declarat pentru Verstka faptul că supraviețuitorii mobilizați cer să li se permită să meargă acasă.
„Acum cer ajutor doar pentru a fi eliberați. Nu pot rămâne acolo acum, le este frică. Sunt bombardați. Fără șefi, nimeni nu e acolo . Vrem ca acest lucru să fie cunoscut de toată lumea. Au fost abandonați ca niște pisoi, fără pregătire, fără nimic. Iar eu și soțul meu avem o fiică, are un an și jumătate”, a spus Anna.
În plus, cei care s-au adunat în apropierea parchetului din Voronej au înregistrat un mesaj video guvernatorului.
„Am dori să facem apel la guvernator și la autoritățile superioare, cu o cerere de ajutor pentru mobilizații noștri care au părăsit unitatea militară în direcția Valuiki. În ziua în care au ajuns, au fost trimiși în prima linie. Comandamentul a părăsit câmpul de luptă și a fugit, justificând acest lucru prin faptul că se vor întoarce ofițerii în curând și vor furniza mobilizaților arme.
După 40 de minute, aceștia nu s-au mai întors și au început bombardamentele cu lansatoare de grenade, mortiere și alte arme. Bătălia a durat trei zile, potrivit mobilizaţilor. Soldații noștri au supraviețuit cât au putut… N-au dormit, n-au mâncat, timp de trei zile au ținut apărarea și nu au fugit nicăieri, spre deosebire de comandament”, se spune în apel.
Lista militarilor care cer ajutor, întocmită de părinți, cuprinde 41 de persoane.