sa poata supravietui. Dar toate incercarile mele au fost in zadar.
Concret, in anul 1992, cu toate economiile familiei mele am cumparat de la un fost CAP un grajd pe care l-am amenajat intr-o micro-ferma avicola. Capacitatea ei este de 20.000 de gaini ouatoare pe ciclu cu posibilitatea de a mari aceasta capacitate cu o mica investitie. Am muncit si am adus acest grajd la parametrii pentru buna functionare a acestei microferme. Am cumparat toate utilajele necesare pentru hranire, adapare, climatizare si incubatoare, toate aceste aparate fiind automate. Am crezut in ceea ce ne promiteau si ne promit conducatorii acestei tari. Am crezut ca vom fi ajutati sa incepem o afacere, ca bancile dau credite cu dobanda rezonabila.
Toate economiile mele si ale familiei mele le-am cheltuit pentru modernizarea si utilarea acestui grajd. in final, am ramas fara bani sa cumpar prima serie de gaini care urma sa populeze aceasta microferma. Degeaba am apelat la un imprumut de la banci, nu am putut sa-l obtin deoarece trebuia sa prezint bilantul contabil, ceea ce nu puteam sa fac intrucat aceasta microferma nu a functionat. Nici de programele Uniunii Europene nu am reusit sa beneficiem, desi am trimis mai multe proiecte. Am aratat situatia mea prin memorii trimise la toate forurile de conducere ale Romaniei dar raspunsurile au fost date in batjocura. Asa ca eu am ramas fara bani, fara un loc de munca si cu o gramada de utilaje si o cladire care se deterioreaza.
stefan Ghevrea, Brasov