Acest articol face parte dintr-o serie de articole despre măști de față. Din aceeași serie:

Mai multe organizații internaționale și-au schimbat recomandările referitoare la măștile de protecție. Chiar dacă oferă o protecție limitată, măștile de față sunt recomandate acum, printre altele, de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor din SUA (CDC). 

E foarte posibil ca măștile de protecție să devină o parte din viața noastră pentru o bună perioadă. În Germania este discutată o lege prin care toată lumea care iese din casă începând cu luna mai să poarte măști, și măsuri similare sunt propuse deja de mai multe consilii județene și locale din România. 

Nu avem destule măști nici acum, ceea ce înseamnă că ar trebui să folosim măști improvizate

Majoritatea specialiștilor sunt acum de acord că purtatul măștilor e benefic: nu doar ca să protejeze utilizatorul măștii de ce e în jur, ci mai ales ca fiecare dintre noi să nu dăm mai departe o potențială infecție. Având în vedere că jumătate din purtătorii coronavirusului pot să nu manifeste nici un simptom, acest lucru e foarte important.

Dar pur și simplu nu sunt destule măști disponibile la ora actuală, iar cele care sunt este important să fie direcționate, în primul rând, către cei din linia întâi: cei din sistemul medical. Ceea ce înseamnă că majoritatea dintre noi va trebui să improvizăm măștile. Ceea ce nu e neapărat așa de rău cum pare.

Studiile preliminare arată că anumite materiale pot avea rezultate comparabile sau chiar puțin mai bune decât măștile chirurgicale.

Deși nu sunt multe, există totuși câteva studii care au analizat ce materiale ar fi bune pentru măști de protecție improvizate. Un astfel de studiu a arătat că materialele care au o capacitate de filtrare foarte mare nu sunt neapărat cele mai bune. 

Spre exemplu, un sac de aspirator sau un șervet filtrează bine aerul, dar pentru că sunt materiale groase și rigide, nu sunt foarte bune pentru măști de protecție. Conform studiului, tricourile de bumbac sau fețele de pernă sunt cel mai bun material pentru o mască improvizată.

Dacă trece lumina prin material, probabil nu e foarte bun.

Pentru o mască de protecție, e bine să folosim un bumbac mai dens, cu număr mare de fire. 

Pentru a testa dacă este dens, se poate pune materialul în fața unei surse puternice de lumină: dacă trece lumina cu ușurință, probabil nu este foarte bun. Bumbacul subțire poate să ofere o filtrare neglijabilă, de sub 1%.

Bumbacul mai dens însă poate oferi o filtrare mult mai mare, mai ales atunci când este împăturit.  Conform rezultatelor lui Yang Wang profesor de inginerie la Missouri University of Science, o față de pernă de bumbac împăturită de două ori oferă o filtrare de 21%, dar când e împăturită de 4 ori, filtrarea crește la 60%.

Materialele matlasate pot oferi cea mai mare protecție, dacă se poate respira prin ele

Cele mai bune materiale sunt de bumbac matlasat (căptușit), spune Scott Segal, medic la Wake Forest Baptist Health în SUA. 

Segal a analizat mai multe astfel de măști din bumbac matlasat și a văzut că pot oferi o filtrare de până la 79%, chiar puțin mai bine decât media de filtrare a măștilor chirurgicale, care este de 60-80%.

Este important însă, indiferent care este materialul folosit, să putem respira lejer prin el, și ca masca să fie fixată bine pe față și curată (spălată după fiecare folosire).

Măștile nu te fac invincibil

E important de reținut că, deși măștile pot oferi o oarecare protecție, această protecție nu este nici pe departe totală. Scopul principal al acestor măști este ca fiecare dintre noi să nu răspândească microbi către cei din jur.

Măștile, fie ele profesionale sau improvizate, nu ne fac nici pe departe invincibili în fața microbilor.

Urmărește-ne pe Google News