Din noaptea asta trecem la ora de iarnă! Ceasurile se vor da cu o oră în urmă

Cum ne afectează organismul

Medicii afirmă că acest lucru îi poate afecta pe unii oameni, mai ales pe bătrâni şi pe copii. Schimbarea le tulbură nu doar somnul, ci şi pofta de mâncare, capacitatea de muncă, concentrarea şi stările de dispoziţie. Experţii adaugă însă că trecerea la ora de iarnă este mult mai uşor de suportat decât trecerea la ora de vară, pentru că dormim cu o oră mai mult. Există şi posibilitatea de a diminua efectele acestei schimbări.
Astfel, specialiştii ne oferă câteva recomandări pentru a trece cu bine la ora de iarnă. De exemplu, poţi regla ceasul în timpul zilei, nu noaptea. Persoanele mai stresate pot simţi o stare de agitaţie ca urmare a posibilităţii de a uita să schimbe ora şi mai ales fiindcă trebuie să regleze ora la toate aparatele din casă. Este adevărat că multe aparate (computere, televizoare, DVD) se reglează automat.
Dar ceasurile trebuie reglate manual şi este bine să se facă mai devreme. Schimbând ora în ajun există avantajul de a obişnui organismul înainte de a se produce schimbarea. Apoi medicii ne recomandă să mergem la culcare cu o oră mai târziu, sâmbătă seara. Astfel, trezirea de dimineaţă se va face la o oră considerată obişnuită, fiindcă vom dormi acelaşi număr de ore.

Recomandări

Cum a motivat Curtea Constituțională anularea alegerilor prezidențiale: „Statul are o responsabilitate de a preveni interferențe în procesul electoral”

Creşte numărul spitalizărilor

Schimbarea orei poate fi o cauză a creşterii numărului de internări în spitale, chiar dacă se revine la ora normală. Ar trebui totuşi ca şi cercetările să dovedească faptul că nu sunt şi alte cauze. Un studiu din 2008, realizat de cercetătorii din Australia, a relevat faptul că rata sinuciderilor în rândul bărbaţilor e mai mare la câteva săptămâni după trecerea la ora de iarnă, comparativ cu situaţia din restul anului.
Tot în 2008, o cercetare făcută în Suedia a arătat că numărul atacurilor de cord a crescut cu şase sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrătoare ce urmează după schimbarea orei şi că e nevoie de o săptămână întreagă pentru ca riscul să revină la nivelul anterior trecerii la ora de vară/iarnă.

De unde a pornit ideea?

Cel care a gândit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar modificat a fost George Vernon Hudson, în anul 1898.
În România, ora de iarnă a fost instaurată în 1932. Pe vremea aceea, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie.
Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a fost în vigoare. De abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.

Recomandări

Klaus Iohannis, după anularea alegerilor prezidențiale: „Am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii, că anumite lucruri sunt ciudate”

Unele ţări au renunţat

În prezent, aproximativ 70 de ţări mută acele ceasornicelor de două ori pe an. Totuşi, există state care au renunţat la această schimbare de oră.
Printre cele care păstrează ora se numără Rusia, Belarus, Georgia şi câteva state din Asia Centrală, cum ar fi Japonia şi China.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro