Cei care au citit postările de pe Facebook ale Magdalenei Șerban, femeia care a împins o tânără înaintea metroului, în stația Dristor 1, ar fi putut bănui că ele nu sunt ”normale” și, adresându-se unui medic psihiatru, acesta ar fi putut să constate caracterul psiho-patologic al conținutului acestor postări. ”De aceea, este important să luăm în seamă schimbările de comportament ale celor din jurul nostru”, spune medicul psihiatru.
Magdalena Șerban va fi supusă acum unor investigații medicale și comportamentale, pentru a se stabili dacă a avut discernământ atunci când a săvârșit crima.
Dacă va fi declarată fără discernământ, atunci va fi internată într-un centru de maximă siguranță, unde va fi strict supravegheată și tratată corespunzător până la însănătoșire. Periodic, va fi reevaluată de către o comisie mixtă, formată din specialiști psihiatri, psihologi și din juriști.
Potrivit medicului Rodica Năstase, sunt cazuri de schizofrenie în care mama își omoară copilul sau copilul își omoară mama, tatăl sau bunicii.
În cadrul unei tulburări psihice cu manifestări de tip halucinator delirant, persoana respectivă poate avea idei delirante de prejudiciu, adică să se teamă că există cineva care vrea să îi facă rău, o urmărește, vrea să o otrăvească, să o omoare pe ea sau pe cei apropiați ei. Atunci recurge la orice, fie ca să se apere, fie ca să se răzbune, explică medicul psihiatru.
Bolnavii psihic ”periculoși”, care au fost diagnosticați și au una sau mai multe internări într-un serviciu de psihiatrie, ar trebui în mod necesar și imperios incluși într-un sistem de dispensarizare activă.
Rodica Năstase spune că sistemul sanitar românesc a pierdut, după 1990, odată cu desființarea policlinicilor, și monitorizarea activă a bolnavului psihic, în care asistentul medical mergea periodic acasă la pacient, discuta cu el, cu familia, cu vecinii, pentru a identifica posibile modificări de comportament.
”Este extrem de regretabil că în România nu mai există sistemul de dispensarizare activă, care nu înseamă numai prescrierea unei rețete, a unui bilet de trimitere și recomandarea prezentării la control. Înainte de 1989, bolnavii erau cartografiați, se găseau pe listele policlinicilor. Asistentul medical din policlinică, în cadrul activității de teren, mergea periodic în vizită la domiciliul acestor bolnavi, discuta cu ei, îi evalua, vorbea cu familia, cu cei apropiați, verifica dacă pacienții își iau tratamentul. Dacă descopereau ceva suspect la bolnav, și anume că nu și-au luat medicația, iar comportamentul lor era la risc, atunci erau internați în spital, chiar împotriva voinței lor”, explică medicul Rodica Năstase.
Acum nu mai există acest sistem de dispensarizare activă. Pacienții se externează, au o scrisoare medicală cu care sunt îndrumați și ar trebui să meargă la medicul de familie. Dar, dacă bolnavul nu vrea, nu se duce la medicul de familie
Doar familia sau cei din jur pot semnala modificări de comportament la ruda cu suferință psihică
Medicul Rodica Năstase crede că ar fi indicat ca scrisoarea medicală să poată fi trimisă direct, de către spital, medicului de familie sau autorității medico-sanitare din localitatea de domiciliu a pacientului. Dar, acest lucru nu se face, pentru că nu este stipulat în lege.
Totodată, mai sunt și cazuri intitulate ”cu debut medico-legal”, adică pacientul este descoperit cu suferință psihică, abia după ce a comis o faptă antisocială. ”În aceste cazuri, comunitatea ar trebui să sesizeze diversele ciudățenii, bizarerii, într-un cuvânt modificări de compoartament nespecifice persoanei respective, care în mod obligatoriu premerg declanșării unui episod acut al bolii. Astfel, ar putea fi luate măsuri care să evite declanșarea unei nenorociri”, explică psihiatrul.
Din păcate, mai sunt și situații când există așa numitul ”delir indus”, care apare, în special, la persoanele foarte apropiate de pacient și care sunt implicate afectiv în relația cu acesta. Acestea nu pot fi obiective și cred în veridicitatea delirului pacientului. De aceea, nu sesizează semnele unei eventuale boli, motivând, în mod fals, comportamentul acesteia.
Criminala de la metrou a fost arestată pentru 30 de zile. Tribunalul București a admis miercuri, 13 decembrie, cererea procurorilor, care au cerut arestarea femeii supecte în cazul crimei din stația de metrou Dristor 1. Ea e cercetată pentru omor și tentativă de omor.
Citește și:
VIDEO/ Ce spun vecinii despre criminala de la metrou
EXCLUSIV/ Filmul celor două atacuri de la metrou. Tânăra ucisă a încercat să se salveze, dar a fost lovită cu picioarele în cap
VIDEO | Imagini cu prima tentativă de omor comisă de ucigașa de la metrou
Psihologul Libertatea, despre crima de la metrou. ”Este vorba despre Agresivitate Redirecționată”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro