Dincolo de etichete: Cum încearcă o adolescentă devenită mamă la 16 ani să-și găsească locul într-o comunitate rurală

România, într-un top nedorit

Fenomenul este unul îngrijorător dacă comparăm cu ce se întâmplă la nivel european. Conform unui studiu realizat de Salvați Copiii, aproape jumătate dintre nașterile înregistrate în Uniunea Europeană în rândul adolescentelor provin din România. „Suntem pe locul doi ca număr de mame minore în UE, deși ca natalitate suntem la 4% pondere”, susține Mihaela Nabar, director World Vision.

Sarcina implică multe riscuri pentru sănătatea tinerei mămici și a viitorului bebeluș, cum ar fi travaliul prematur și anemia. „Tinerele gravide care se confruntă cu anemia, reducerea numărului de celule roșii din sânge, se vor simți slăbite și obosite și acest lucru poate afecta dezvoltarea copilului. De aceea medicii consideră sarcinile la fetele mici de vârsta fiind «sarcini de risc»”, susține dr. Oana Cuzino, medic primar geriatrie, doctor în științe medicale.

Ea precizează că deși tehnologia a evoluat și nașterea la spital este mai sigură azi decât în trecut, este mult mai periculoasă pentru o adolescentă decât pentru o femeie de peste 20 de ani. 

Recomandări

Emil Hurezeanu, la un pas de demitere. Cine e varianta luată în calcul la Externe de premierul Ciolacu SURSE

Riscurile sociale la care sunt expuse tinerele mame

După pericolele de sănătate din timpul sarcinii și nașterii, urmează alte riscuri pentru tinerele mame. Experții de la Salvați Copiii spun că 85% dintre mamele minore nu își continuă studiile.

„În majoritatea cazurilor, minora se va speria și va ajunge să se simtă izolată și deprimată pentru că simte că nu poate obține ajutorul și sprijinul de care are nevoie din partea celor apropiați. Astfel, multe tinere vor ajunge să renunțe și la școală, alegând să rămână în special în mediul rural”, spun reprezentanții Salvați Copiii. 

Specialiștii consideră că introducerea educației sexuale în școli ar scădea numărul acestora pentru că educația pornește în primul rând de acasă și se conturează la școală. Este important ca minora să simtă siguranță și sprijin emoțional în această situație. 

Ce se poate face

Libertatea a discutat cu Denisa Stancioiu, psihoterapeut experiențial centrat pe cuplu, copil și familie, care ne explică mai multe despre importanța sprijinului emoțional și pașii necesari pentru a ajuta tânăra mamă: „Pe lângă educație, este important să existe și oportunități de dezvoltare profesională prin programe de formare, mentorat și sprijin în găsirea unui loc de muncă. De asemenea, crearea unor grupuri de suport și implicarea ONG-urilor și a comunității pot contribui la integrarea acestor tinere mame și la asigurarea unui viitor mai sigur pentru ele și copiii lor”.

Recomandări

Amatorismul Casei Albe a lui Trump. „Signalgate” va trimite unde de șoc în aparatul de securitate al SUA și în aliații străini

„Prin combinarea acestor măsuri, o tânără mamă poate avea șansa de a-și depăși condiția, de a-și continua educația și de a-și construi un viitor mai bun, atât pentru ea, cât și pentru copilul său”, precizează psihoterapeutul.

Povestea Sânzianei, mamă la 16 ani

Când pășești în comuna Sita Buzăului, simți imediat răcoarea aerului de munte, pur și revigorant. Casele, împrăștiate pitoresc pe pantele dealurilor, par a fi păzite cu grijă de munții care le îmbrățișează. Străzile, acoperite cu pietriș sau piatră cubică, te îndeamnă să te plimbi și să descoperi farmecul rural autentic. Pe străzi, întâlnești oameni ospitalieri care dau din cap și salută politicos. Aici și-a început Sânziana viața de mămică, la doar 16 ani. 

De Covasna natală, unde a adus pe lume o fetiță, o despart acum 46 de kilometri. Sânziana a renunțat la casa părintească și a decis să se mute la familia iubitului ei, Andrei, acolo unde a fost vizitată în urmă cu doi ani de reporterul Libertatea.

Casa socrilor Sânzianei se află lângă un monument al eroilor români căzuți în cele două războaie. „M-am chinuit până acum să adorm fetița că știam că am musafiri și nu mă lasă să fac nimic”, spune tânăra.

Recomandări

BNR tipărește bani pentru pomenile lui Ciolacu. Guvernul se împrumută 50 de miliarde de euro pe an – ANALIZĂ

Sânziana povestește că ea cu Andrei s-au cunoscut prin intermediul unor prieteni comuni, au început să se cunoască și să formeze o relație, iar după 8 luni a apărut și Ilinca.

Sprijinul oferit de familie

Relația cu părinții ei biologici a fost presărată cu dificultăți până când lucrurile s-au mai așezat: „Părinții mei n-au avut o reacție bună, n-au vorbit cu mine mult timp”. Dar, odată cu venirea pe lume a Ilincăi, povestea tânăra, atitudinea lor s-a schimbat.

Psihologul Denisa Stancioiu spune că în cazul tinerelor mămici sprijinul emoțional din partea familiei și al comunității este determinant. „De cele mai multe ori, apare stigma socială, care e resimțită mult mai puternic la această vârstă, teama de eșec, poate chiar sentimentul de vinovăție sau gândul că a dezamăgit, că valorează mai puțin pentru că a făcut o «greșeală»”, explică Denisa Stancioiu. Această presiune suplimentară poate afecta nu doar stima de sine a tinerei mame, ci și capacitatea ei de a lua decizii echilibrate pentru ea și copilul său.

Așadar, precizează Stancioiu, o tânără mamă, la vârsta adolescenței, are nevoie de sprijin emoțional din partea familiei sau a comunității pentru a-și proteja stima de sine, a nu se devaloriza și a-și continua viața într-un mod benefic pentru ea, dar și pentru nou-născutul ei.

Provocările mamei tinere

Sânziana preciza că la început a fost mai greu. Sarcina a fost o perioadă cu provocări, mergând la școală și experimentând starea de rău și nervozitate, dar Andrei, iubitul ei, a fost atunci sprijinul de care a avut nevoie, chiar dacă lucra de dimineața până seara.

Niciodată nu a luat în calcul posibilitatea de a renunța la sarcină, crezând că, un copil îi poate recupera copilăria pierdută.

Apoi, s-a confruntat cu greutățile de mamă, copilul fiind foarte mic și necesitând foarte mare grijă și atenție: „Mi-a fost frică cu buricul, parcă nu mai cădea, îi curgea sânge și, prima răceală a fost cruntă, mă învinovățeam, dar am știut că pot și că trebuie să lupt pentru ea și că o să trecem peste toate greutățile”.

Tânăra spera să-și continue studiile, și visa să termine liceul și să dea bacalaureatul, iar apoi să-și găsească ceva de muncă. Avea planuri cu Andrei: să-și renoveze casa, să-i ofere micuței ce i-a lipsit ei.

Denisa Stancioiu explică că frica de viitor – legată de educație, carieră și stabilitate financiară – poate accentua sentimental de nesiguranță. În absența spijinului emoțional și profesional, există un risc crescut ca aceste tinere să dezvolte tulburări psihologice pe termen lung: „De aceea, este esențial ca ele să beneficieze de consiliere și de un sistem de suport solid, care să le ajute să gestioneze această etapă și să își construiască un viitor echilibrat”.

Chiar dacă a fost judecată și la școală, și de vecini, întrebând-o toată lumea de ce a făcut un copil la o vârsta fragedă când ea avea școală, Sânziana a găsit puterea să ignore aceste critici. „O mamă minoră este, deseori, subiect de discuție și discriminare pentru cei din jur. Apar etichetele sociale, care pot fi mai mult sau mai puțin impactante, în funcție de imaginea pe care această tânără femeie o are despre sine. Integrarea socială este esențială, iar sprijinul emoțional poate face diferența între o mamă tânără care poate naviga cu mai multă ușurință prin această experiență sau o persoană care s-ar putea pierde în noul rol”, spune psihologul.

Speranțele, înlocuite de regrete și resemnare

După doi ani, în martie 2025, Libertatea a luat din nou legătura cu Sânziana. Chiar dacă relația ei cu Andrei nu mai decurge ca la început, tânăra nu vrea ca fetița ei să simtă lucrurile rele: „Nu vreau să simtă tensiunile, chiar dacă noi aveam o ceartă, ea nu trebuie să simtă asta. Când e ea în preajmă ne comportăm normal”. Din păcate, spune ea, nu a mai continuat școală, iar în loc de speranțe au apărut regretele.

Sânziana regretă că este dependentă de relația ei, și chiar dacă și-ar dori, nu ar putea pleca de la familia lui Andrei, neavând stabilitate financiară: „Nu mi-ar da fata și ar zice că nu am unde și cu ce să o cresc, iar eu fără ea nu plec. Acum doar Ilinca mă face fericită și pentru ea fac totul”.

Sânziana știe că este un model pentru fetița ei și că tot ceea ce vede la ea, va face și micuța. De aceea conștientizează cât de important e să te comporți exemplar cu copilul tău pentru a ajunge o persoană echilibrată când va crește. Își dorește să îi ofere tot ceea ce ea nu a avut, pentru că ea să nu simtă niciodată lipsuri financiare sau emoționale.

Psihologul Denisa Stancioiu spune și care sunt pașii pentru a ajuta o tânără mamă să își continue educația și să își construiască un viitor mai bun, pași pe care Sânziană n-a apucat încă să-i facă. 

„În primul rând, este esențial ca aceasta să beneficieze de susținere emoțională din partea familiei și a comunității, dar și de consiliere psihologică pentru a depăși provocările legate de stigmatizare, stres și echilibru între viața personală și cea educațională”. 

În al doilea rând, accesul la programe educaționale flexibile, precum cursuri online, școli adaptate sau burse speciale, poate facilita continuarea studiilor. „Instituțiile ar trebui să asigure servicii complementare, cum ar fi creșe și grădinițe accesibile, pentru a reduce presiunea asupra tinerelor mame”, a mai adăugat psihologul.

*Libertatea a folosit pseudonime pentru numele fetei și pentru numele iubitului, pentru a le proteja identitatea.

Fotografii ilustrative: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro