- Până în 2050, aproape un miliard de oameni vor locui în zone de coastă, la altitudini joase.
- Toți aceștia vor fi afectați de evenimente extreme asociate oceanelor, care se întâmplau o dată la un secol, dar în noul scenariu vor avea loc anual.
- În cea mai rea dintre versiuni, nivelurile oceanelor vor crește chiar și cu 1,1 metri până în 2100, ceea ce ar avea consecințe devastatoare.
Apa, lichidă sau înghețată, reprezintă cea mai mare parte a suprafeței pământului. Oceanele ocupă două treimi, iar suprafețele înghețate, încă o zecime. Toate astea însă se transformă zi de zi sub schimbările climatice, cu riscuri enorme pentru viață și societățile umane, după cum arată un raport nou al Națiunilor Unite, publicat la 25 septembrie.
Raportul realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) vine
într-o săptămână în care lumea are ochii țintiți pe ceea ce numim astăzi criză
climatică.
Dincolo de fenomenul Greta Thunberg, care a stârnit reacții mai degrabă emoționale
pe rețelele sociale, problema de la baza fenomenului este reală și trebuie
abordată rațional.
Planeta s-a încălzit deja cu 1 grad Celsius față de vremurile
preindustriale și există dovezi științifice copleșitoare că acest lucru duce la
schimbări negative profunde pentru ecosisteme și oameni.
Iulie 2019 a fost cea mai călduroasă lună din perioada modernă
Vinerea trecută au avut loc proteste în toată lumea, #climatestrikes,
animate de figuri ca Greta Thunberg, și care au adunat milioane de copii și
tineri, care le-au cerut liderilor politici să ia mai multe acțiuni pentru a
combate încălzirea globală. Între timp, în New York a avut primul summit ONU pe
climă din 2014 încoace.
Sute de milioane de oameni sunt direct afectați
Oceanul și criosfera – adică partea înghețată a planetei – joacă un rol
critic pentru viața pe Pământ.
670 de milioane de oameni din regiunile muntoase înalte și 680 de milioane de oameni care trăiesc în zonele de coastă depind direct de aceste sisteme.
Patru milioane de oameni au reședința permanentă în regiunea arctică, iar
insulele care găzduiesc state în dezvoltare sunt casele a 65 de milioane de
oameni.
După o creștere a nivelului oceanelor de 0,2 metri de la finalul secolului XIX până astăzi, unele orașe de coastă au intrat deja într-o rutină a inundațiilor provocate de valurile înalte.
Până în 2100, nivelul oceanelor ar putea crește cu 1,1 metri
Cum zona arctică se încălzește la o rată dublă față de restul globului,
cantitatea de gheață din oceane este într-o scădere rapidă, ceea ce afectează
masiv comunitățile indigene și viața sălbatică. Oceanele se încălzesc la
absolut toate nivelurile, iar valurile de căldură afectează tot mai des oamenii
care locuiesc în aceste zone.
“Sunt schimbări în oceane pe care nu le putem opri”, spune Nerilie Abram, autor al raportului și paleoclimatolog la Universitatea Națională Australiană din Canberra, pentru publicația americană Science.
Comparativ cu ultimul raport de climă al ONU, din 2014, noile estimări
pictează un tablou și mai deprimant.
Până în 2100, deci în timpul vieții unora dintre cei care se nasc astăzi,
nivelurile globale ale oceanelor ar crește până la 1,1 metri, dacă emisiile
gazelor cu efect de seră continuă în același ritm. (Raportul precedent situa
limita la 0,98 m).
Chiar și cu o reducere masivă a arderii combustibililor fosili și cu o menținere a încălzirii globale sub 2 grade Celsius, oceanele tot vor crește între 0,29 și 0,59 de metri, arată raportul.
Nu există nici un scenariu care să stopeze creșterea nivelurilor oceanelor în acest secol. Va trebui să ne confruntăm cu această problemă pe termen nedefinit
Michael Oppenheimer, pentru revista Science
Oppenheimer este autor al raportului și cercetător la Universitatea
Princeton.
Viața marină va fi sever afectată. Oceanul trebuie să preia de 2-4 ori mai
multă căldură
Încălzirea oceanelor și modificările compoziției chimice deja afectează
specii din întregul lanț trofic oceanic. Iar impactul nu se răsfrânge doar
asupra ecosistemelor marine, ci și a oamenilor care depind de ele, arată
raportul.
Până astăzi, oceanul a preluat mai mult de 90% din căldura în exces din sistemul climatic.
Până în 2100, oceanele vor trebui să preia de 2-4 ori mai multă căldură
decât între 1970 și prezent – și asta dacă reușim să menținem încălzirea
globală sub 2 grade Celsius. (În caz de emisii mai mari, raportul va fi de 5-7
ori).
Încălzirea oceanelor scade cantitatea de oxigen și nutrienți disponibili
pentru viața marină.
Mai puțini pești înseamnă mai puțină mâncare disponibilă pentru populații
întregi de oameni și animale marine.
Încă putem salva criosfera, cred cercetătorii
În lipsa unor măsuri eficiente, valurile de furtuni catastrofice (produse de un mix între ciclonii tropicali și nivelurile înalte ale mării) care înainte apăreau o dată la 100 de ani, vor deveni evenimente anuale, avertizează Oppenheimer. Dacă astăzi în regiunile joase de coastă locuiesc 680 de milioane de oameni, în 2050, când aceste evenimente ar deveni rutină, aceste zone ar fi ocupate de aproximativ un miliard de oameni.
Este posibil ca unele dintre insule să devină nelocuibile.
Pe de altă parte, topirea gheții din Arctic va elibera cantități uriașe de
carbon care au fost ținute sub control milenii întregi dar nu este clar când
anume va fi simțit impactul acestor emisii suplimentare.
Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, spune că raportul este “o alarmă de trezire pentru comunitatea globală, care trebuie să abordeze urgent încălzirea globală”.
Autorii raportului cer, la rândul lor, guvernelor acțiuni urgente pentru
reducerea emisiilor de carbon.
“Putem să salvăm criosfera”, spune Ted Schuur, cercetător la Universitatea
Arizona de Nord. Prin criosferă se înțelege totalitatea suprafeței înghețate a
planetei. “Rapiditatea schimbării îi face uneori pe oameni să creadă că este
prea târziu, dar nu este”.