Școala din Curcani se numără printre cele șase școli-pilot din țară înscrise în program și este singura de la sat care încearcă tehnicile noi de învățare și predare propuse în acest proiect. Din septembrie, toate cele trei clase de-a V-a vor începe pilotarea.
În toamna lui 2022, profesorii de aici voiau, între altele, să renunțe la teze, să înființeze o clasă cu profil sportiv și să organizeze un club de lectură, scrie Libertatea. Ce au reușit să schimbe până acum?
Teme pentru portofoliu la început de semestru
Renunțarea la teze este una dintre reușitele din ultimul an de la clasa a V-a înscrisă deja în program, explică directorul. Pe acesta l-a bucurat și vestea că tezele nu vor mai fi obligatorii în nicio școală, după cum a anunțat ministrul Sorin Cîmpeanu acum câteva săptămâni.
Elevii din Curcani au realizat portofolii la română și la matematică pentru finalul anului, astfel încât să primească note pentru întreaga activitate. Le-a plăcut mai mult să lucreze la acest portofoliu decât să susțină teze, mai spune Dorobanțu. „Temele le-au primit la începutul fiecărui semestru. Au făcut în orice format, nu neapărat pe hârtie, unele au fost în format video”, precizează el.
Miza: elevii să poată să se apuce de o meserie după opt clase
Crede că aceste schimbări sunt importante într-o școală pe care elevii o abandonează de obicei pentru că „părinții nu înțeleg că educația e necesară”. Părinții, de pildă, îi iau uneori cu ei când pleacă la muncă în străinătate, nu-i înscriu acolo la școală și îi aduc apoi aici în altă clasă, povestește directorul. De un an, abandonul școlar e mai ridicat la clasele primare decât la gimnaziu, mai spune el.
De aceea, vrea să creeze cu echipa lui „o școală mai apropiată de ce poate să înțeleagă copilul din 2022 de la Curcani, care nu e totuna cu cel de acum cinci ani de la București sau din Vaslui”. Amintește și că mulți dintre copii nu au părinții alături din cauză că muncesc în afară și că situația financiară a familiilor se zbate între precară și bună.
Sunt convins că în multe școli e ca la noi, doar că noi am avut curajul să spunem: Hai să nu ne mai mințim, să încercăm să-i facem pe copii să iasă în stare să se apuce de o meserie dacă termină opt clase. Iar dacă termină un liceu, cu atât mai bine.
Viforel Dorobanțu, directorul școlii din comuna Curcani:
Profesorul de matematică, de exemplu, lucrează cu ei pe calculator, însă își ține orele, mai ales când e vreme caldă, și în curtea școlii, ticsită de arbori. „Am adus disciplinele în viața reală”, povestește directorul. „Ei văd că e necesar să știe câtă gresie trebuie să cumpere, să calculeze suprafața unei camere”.
„Trebuie să recunoaștem că cei educați au de câștigat”
Cel mai important în perioada următoare, se gândește Dorobanțu, ar fi să monitorizeze felul în care elevii înțeleg noua împachetare a conținuturilor de la fiecare materie.
Programul „România educată” a avut parte și de multe critici. Ce părere are însă directorul de la Curcani despre acest proiect în jurul căruia își reorganizează școala? „E un program frumos pe hârtie, doar că la nivel de implementare în școlile românești mai e de lucru”, spune Dorobanțu.
„Că e făcut de președinte sau de prim-ministru nu mai contează, important e să înțelegem odată că, dacă renunțăm la educație, renunțăm la tot. Așa le zic părinților”, spune el. „Trebuie să recunoaștem că cei educați au de câștigat și cei needucați au de pierdut”.
Continuarea, pe Școala 9.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro