Instituție de cultură patronată de Ministerul de Externe al Rusiei, Centrul Rus de Știință și Cultură din București și-a restrâns activitatea odată cu debutul conflictului din Ucraina. Acum nu mai organizează decât cursuri, majoritatea în format online.
Mihail Davîdov are 44 de ani, a absolvit Relațiile Economice Internaționale, iar în urmă cu un an și jumătate a venit din Moscova la București ca să conducă Centrul Cultural Rus, cunoscut și sub numele de Casa Rusă.
A acceptat cu greu să acorde un interviu ziarului Libertatea, nefiind convins că presa română va prezenta corect declarațiile lui. Mai degrabă era convins de contrariul. Că vom deforma. Dar a acceptat.
Un singur subiect a evitat: conflictul din Ucraina. „Să nu atingem acest subiect, în Casa Rusă nici noi nu vorbim despre asta”, a explicat Davîdov.
N-a discutat despre război, despre „operațiunea specială”, dar a discutat despre felul în care se simte el, ca rus reprezentant al Moscovei, în capitala unei țări NATO, în care populația și-a declarat, în covârșitoare majoritate, sprijinul pentru Ucraina și a condamnat actele guvernului său.
„Există cetățeni ruși din România care găzduiesc refugiați din Ucraina”
-Domnule Mihail Davîdov, vorbim despre „operațiunea specială”?
-Nu.
-De ce?
-Nu, vă rog să înțelegeți.
-Bun, spuneți-ne, vă rugăm, un lucru pe care românii nu-l cunosc și pe care ați vrea să-l faceți cunoscut.
-În cercul meu de cunoștințe există numeroși cetățeni ruși care fac acțiuni de voluntariat în sprijinul refugiaților ucraineni. Adună ajutoare, se oferă traducători, ba chiar primesc refugiați în casele lor.
-Vă referiți la lipoveni, am scris despre ei că ajută.
-Nu, nu mă refer aici doar la comunitatea lipovenilor din România. Există și cetățeni ruși stabiliți în București care găzduiesc refugiați din Ucraina. Nu există nicio diferență între noi, iar când apare un necaz al cuiva, vrei să-l ajuți, indiferent de rasă sau etnie.
„La București nu au fost probleme, dar au fost acțiuni de vandalizare la Paris și Varșovia”
-De când a început conflictul din Ucraina, și-a modificat activitatea Casa Rusă?
-Da. De pe 24 februarie am fost constrânși să ne modificăm programul de lucru. Am sistat marea majoritate a activităților, concerte, vernisaje, proiecții de filme și am rămas doar cu cursurile. Noi organizăm cursuri de predare a limbii ruse, de balet, pictură, muzică. La noi vin și copii, și adulți, în principal români și ne simțim răspunzători pentru siguranța lor. Nu vrem ca aceia care ne vizitează să aibă de suferit sau să devină ținte.
-Ați avut semnale că s-ar putea întâmpla ceva?
-Nu, la București nu au fost probleme, dar au fost acțiuni de vandalizare a unor Centre Culturale Ruse la Paris și Varșovia, iar noi ne străduim să evităm astfel de situații. Am reușit să transferăm în mediul online cercurile pentru copii. La fel și cursurile de limbă rusă la care participă 100 de adulți și 50 de copii.
-Au fost cazuri de români care s-au retras de la aceste cursuri după izbucnirea conflictului militar?
-Cei care vin și frecventează centrul nu deschid acest subiect. Aici este o zonă de înțelegere și respect reciproc. Dar au existat și câteva persoane care au renunțat la cursuri, dar eu îmi exprim speranța că aceia care doresc să învețe limba rusă și să-și apropie cultura rusă vor rămâne în continuare. Istoria noastră, dintre Europa și Rusia, dintre România și Rusia, este plină de tot felul de evenimente, dar după cum știți, mai devreme sau mai târziu ele trec. După o perioadă neagră vine și una albă.
Bullying pentru copiii ruși? „Sunt cazuri izolate, nu trebuie să generalizăm”
-Majoritatea angajaților acestui centru sunt cetățeni ruși. V-au reclamat că au fost hărțuiți, în ultima vreme, din cauza conflictului din Ucraina?
-Și noi primim la centru amenințări, în fiecare zi. Pe e-mail, la telefon, pe rețelele de socializare. Din păcate, în condițiile unui război mediatic există și oameni care suferă din cauza discriminării. Am auzit de cazuri de copii ruși care merg la școlile românești unde li se strigă: „ocupantule”, „ucigașule”, dar acestea sunt cazuri izolate, nu trebuie să generalizăm. Și au fost și situații în care sucursale ale unor bănci europene în România au blocat conturile tuturor rușilor. La unii, problema s-a rezolvat în câteva zile, la alții, după o săptămână. Li s-a spus că a fost o directivă a conducerii băncii pe care cineva a aplicat-o ad litteram.
-Ce mesaj doriți să le transmiteți românilor?
-Centrul Cultural Rus este un pod între două popoare, între două națiuni, între două culturi, care promovează înțelegerea, pacea și prietenia și am dori să reconstruim viitorul relațiilor noastre, un viitor lipsit de conflict, într-o atmosferă de respect reciproc și de înțelegere reciprocă. Dacă ne vom cunoaște unii pe alții mai bine, ne va fi mai ușor să ne înțelegem unii pe alții.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro