9 comentariiÎntr-un proces deschis la Tribunalul Timiș în septembrie 2023, Florin Cornel Popovici, șeful Curții de Conturi din județ, arată că a obținut postul prin concurs, nu prin ordin al președintelui Curții de Conturi a României, fapt care-l face imposibil de demis prin semnătura șefului instituției, Mihai Busuioc.
„Din acest motiv, împotriva mea a fost declanșată o amplă operațiune de hărțuire la locul de muncă, acțiune persecutorie și sistematică, repetată și cu o durată lungă, care se întinde pe mai mult de cinci ani, având scopul final de a mă face să demisionez din postul pe care îl ocup”, arată directorul Curții de Conturi în dosarul de la Tribunalul Timiș studiat de Libertatea.
În cererea de chemare în judecată, Popovici arată că hărțuirea sa a constat în reclamații repetate fără temei și cercetări disciplinare multiple. Directorul Curții de Conturi Timiș mai arată în proces că împotriva sa au fost declanșate inclusiv cercetări disciplinare pentru fapte pentru care a mai fost „căutat” în trecut și găsit nevinovat sau pentru fapte care au făcut obiectul unor sancțiuni disciplinare anulate în instanță.
Florin Cornel Popovici mai spune în aceeași cerere de chemare în judecată că împotriva sa au fost formulate și mai multe plângeri penale, „toate soluționate cu clasare”.
Susține că este hărțuit de o subordonată
Popovici susține, în documentele oficiale depuse la instanță, că este hărțuit de auditoarea Mariana Leana Ciulei (aflată în subordinea sa) și de președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc.
Despre Ciulei, șeful camerei din Timiș spune în proces că a fost auditor în cadrul Curții de Conturi Caraș-Severin până în anul 2012, când i s-a desfăcut contractul de muncă. „Anterior anului 2012, toți ceilalți auditori externi și salariați ai Curții de Conturi – Direcția Caraș-Severin au semnat un memoriu comun adresat conducerii Curții de Conturi – Direcția Caraș-Severin prin care au refuzat să mai lucreze cu auditorul public extern Ciulei Leana Mariana”, arată directorul Curții de Conturi Timiș în proces.
Popovici mai explică în cererea de chemare în judecată că, în urma concedierii, Mariana Leana Ciulei a fost reangajată de instanță, fiind detașată la Curtea de Conturi Timiș. Popovici susține că aici, în urma unui control al Curții de Conturi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, Ciulei a decis că pensiile procurorilor sunt prea mari pentru că „sunt calculate greșit”.
Director adjunct la vremea respectivă, Popovici a făcut opinie separată în raport, considerând că pensiile au fost calculate corect.
În urma acestei situații, susține Popovici în proces, auditoarea Ciulei i-a făcut plângere penală la DNA, iar dosarul a fost finalizat cu clasare.
„Începând cu anul 2018, pârâta Ciulei Leana Mariana a întreprins împotriva subsemnatului o multitudine de acțiuni nejustificate în scopul de a mă îndepărta din poziția pe care o ocup la acest moment, acțiuni care au fost, parte din ele, însușite și amplificate de pârâtul președintele Curții de Conturi a României, domnul Mihai Busuioc”, se mai arată în cererea de chemare în judecată formulată de Florin Cornel Popovici.
Directorul din Timiș spune despre președintele Curții de Conturi că este cel care a dispus cercetarea sa disciplinară pentru fapte deja anchetate și clasate. „Este evident că scopul ordinelor semnate de pârâtul Busuioc Mihai este doar hărțuirea mea psihologică la locul meu de muncă”, afirmă directorul Curții de Conturi în cererea de chemare în judecată de la Tribunalul Timiș.
Reclamat pentru un loc de parcare
Directorul Curții de Conturi Timiș mai reclamă că, în perioada octombrie 2020 – decembrie 2020, auditoarea Ciulei i-a făcut trei plângeri la conducerea centrală a instituției. „Două dintre aspectele sesizate în cele trei sesizări fac referire la administrarea grupului de WhatsApp și a parcării Curții de Conturi Timiș”, susține Popovici.
Mai exact, susține directorul, subalterna sa l-a reclamat că îi este blocat accesul în parcarea Curții de Conturi și că nu a fost inclusă pe grupul de WhatsApp al colegilor. Potrivit lui Popovici, o comisie disciplinară a clarificat problema lipsei locurilor de parcare cu ocazia altei cercetări.
„Numărul total de mașini care parchează la sediul Curții de Conturi Timiș este de 43, iar numărul total de locuri este de 30. Locurile de parcare sunt folosite fără priorități, în ordinea în care colegii ajung la sediul instituției. Și pârâta, și colegii care sunt în situația rămânerii fără loc de parcare parchează în spatele clădirii, însă doar pârâta înțelege să se considere hărțuită pentru motivul că nu sunt suficiente locuri de parcare, iar pârâtul (n.r. – Mihai Busuioc) înțelege să constituie o nouă comisie pentru fapte care au mai fost verificate”, reclamă Popovici în instanță.
Referitor la grupul de WhatsApp, directorul Curții de Conturi Timiș a arătat că un angajat a creat și administrează acel grup pentru discuții personale și colegiale.
„Pe lângă faptul că această chestiune nu este una reglementată de vreo normă regulamentară a Curții, ea este una ce ține de modul în care colegii doresc să socializeze în timpul liber și să comunice între ei în timpul programului de serviciu. Faptul că pârâta nu a fost inclusă în acest grup, pe care nu eu l-am constituit, poate fi înțeles ca un drept la liberă exprimare, nicidecum ca pe un abuz astfel cum pretinde doamna Ciulei Leana Mariana”, mai spune Popovici în plângere.
Trei cercetări disciplinare în trei luni
Procesul deschis de directorul Curții de Conturi Timiș arată că, în perioada mai – iulie 2023, prin ordine ale președintelui Curții de Conturi, Mihai Busuioc, împotriva directorului din Timiș au fost declanșate trei cercetări disciplinare.
„Împrejurările anterior prezentate au creat subsemnatului o stare de stres și epuizare fizică, întrucât, pe lângă atribuțiile de serviciu pe care trebuie să le exercit zi de zi pentru bunul mers al structurii teritoriale al cărei director sunt, am constatat că s-au intensificat manifestările de neînțeles ale pârâtei Ciulei Leana Maria și ale pârâtului, președintele Curții de Conturi a României, domnul Mihai Busuioc, care prin modul în care acestea sunt manifestate atrag incidența hărțuirii morale asupra subsemnatului la locul de muncă”, se mai arată în cererea de chemare în judecată a lui Florin Cornel Popovici.
Apărarea lui Mihai Busuioc
Documentele din procesul de la Tribunalul Timiș consultate de Libertatea arată modul în care președintele Curții de Conturi a României se apără în acest caz. Mihai Busuioc invocă mai întâi trei excepții pentru care susține că cererea lui Popovici ar trebui să fie respinsă.
În primul rând, Busuioc se apără cu faptul că legea care reglementează hărțuirea la locul de muncă a intrat în vigoare în august 2020, iar unul din ordinele reclamate de Popovici a fost emis în 2018. „Legea este aplicabilă cât timp este în vigoare. Ea nu are putere retroactivă”, susține Busuioc în proces.
O altă excepție invocată de președintele Curții de Conturi este legată de tardivitatea formulării cererii, iar cea de-a treia excepție vizează lipsa calității procesuale. Mai exact, Mihai Busuioc invocă faptul că nu poate fi chemat în proces în nume personal pentru că a acționat instituțional.
„Calitatea de reprezentant legal al Curții de Conturi a subsemnatului nu justifică calitatea procesuală de pârât, întrucât ordinele emise în realizarea atribuțiilor conferite legal nu sunt emise în nume propriu, ci în numele Curții de Conturi, în speță în exercitarea prerogativei constatării abaterilor disciplinare și aplicării eventualelor sancțiuni”, se arată în întâmpinarea depusă de Mihai Busuioc în dosarul de la Tribunalul Timiș.
Pe fond, președintele Curții de Conturi spune că dacă s-ar constata că directorul Curții de Conturi Timiș a fost hărțuit „comportamentul incriminat atrage răspunderea contravențională (n.r. – amendă)”. „Acțiuni firești prin care angajatorul ia măsuri legale privitoare la activitatea salariaților aflați în subordinea sa, comportamentul organizațional al acestora sau maniera de lucru adoptată, nu pot fi calificate drept hărțuire la locul de muncă”, se mai apără Mihai Busuioc în proces.
Președintele Curții de Conturi mai susține în proces că „practica și literatura de specialitate au statuat că suntem în prezența unui act de hărțuire la locul de muncă numai atunci când angajatul este exclus, marginalizat prin preluarea abuzivă a atribuțiilor, când este izolat sau privat de atribuții”. „Aplicarea sancțiunii disciplinare a «avertismentului scris» nu îi creează acestuia o situație de inferioritate sau hărțuire la locul de muncă”, mai explică Mihai Busuioc în întâmpinarea din proces studiată de Libertatea.
În același document, președintele Curții de Conturi a României mai spune că, la rândul ei, auditoarea reclamată a fost sancționată disciplinar la sesizarea conducerii Curții de Conturi Timiș și a unor colegi, reținându-se că Mariana Ciulei „a manifestat dificultăți de relaționare cu conducerea și colegii”. Busuioc mai arată că una dintre comisiile de cercetare disciplinară din cazul Marianei Ciulei a constatat „situația conflictuală și deprecierea aparent ireversibilă a relațiilor profesionale între auditor și conducere, respectiv auditor și colegii din cadrul Curții de Conturi Timiș”.
Auditoarea Ciulei: „Cea mai bună apărare este atacul”
La rândul său, auditoarea Mariana Leana Ciulei se apără, susținând, în procesul de la Tribunalul Timiș, că nu l-a hărțuit pe directorul Popovici, cea hărțuită fiind, de fapt, ea.
„Toate neînțelegerile din această perioadă s-au datorat modului în care reclamantul a înțeles că poate conduce o instituție publică, cu atribuții de control asupra fondurilor publice, precum Curtea de Conturi Timiș, dându-mi dispoziții, de cele mai multe ori verbal, care încălcau flagrant legea și normele noastre interne ale Curții de Conturi”, arată Mariana Leana Ciulei în întâmpinarea depusă în proces.
Ciulei se mai apără, susținând că două sancțiuni disciplinare primite de directorul Curții de Conturi în 2023 nu au nicio legătură cu ea, o sancțiune fiind aplicată în urma unui control la Primăria Bethausen și alta la sesizarea ANI. „Directorul Popovici Florin Cornel a construit această strategie și cu scopul ca, în eventualitatea în care va ajunge la desfacerea contractului individual de muncă, lucru de care se vede că îi este teamă, eu să nu pot fi citată ca martor motivat că ar avea relații de dușmănie cu mine. Altfel spus, reclamantul consideră că «atacul este cea mai bună apărare»”, se arată în apărarea auditoarei Ciulei din dosarul studiat de Libertatea.
Ciulei spune că procesul deschis de Popovici împotriva sa este „o strategie totalmente greșită”. „(…) în apărarea mea voi depune probe clare, indubitabile, care vor demonstra nu doar că eu nu l-am hărțuit niciodată pe reclamant, dar va demonstra că cel care m-a hărțuit pe mine în acești 8-9 ani a fost chiar reclamantul Popovici Florin Cornel”, a mai arătat Mariana Leana Ciulei în procesul aflat pe rolul Tribunalului Timiș, cu primul termen stabilit în 26 iunie 2024.
Sesizări cu duiumul depuse la centru
Contactat de Libertatea, directorul Curții de Conturi Timiș, Florin Cornel Popovici, a oferit un comentariu pe marginea procesului de hărțuire morală pe care l-a deschis.
„Totul se întâmplă pentru că, de 25 de ani de carieră în activități de control, mă încăpățânez să nu fac compromisuri de la normele legale; să nu răspund la presiuni politice, să nu trec cu vederea interesele de grup sau pe persoană fizică. De când mă știu, am pus mereu, în prim-plan, doar interesul plătitorilor de taxe si impozite. Nimic altceva!
Asta nu m-a împiedicat niciodată să îmi asum un rol constructiv și consultativ pentru a răspunde dorințelor comunității, dar de fiecare dată doar în limitele legale, pentru că întotdeauna am avut credința că orice problemă are cel putin o soluție”, și-a creionat situația Popovici.
Mariana Ciulei nu a putut fi contactată și nici nu a răspuns mesajului Libertatea pentru a exprima un punct de vedere.
Contactat prin intermediul WhatsApp, președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, nu a oferit un punct de vedere. În urma solicitării, biroul de comunicare al Curții de Conturi a transmis că va răspunde în scris.
Într-un document semnat de șeful de serviciu Mihai Cătălin-Toderașcu se arată că pe numele lui Popovici „au fost primite, în repetate rânduri, încă din anul 2015, la registratura generală a Curții de Conturi, mai multe sesizări, venite atât din partea angajaților Curții de Conturi, cât și din partea altor instituții”.
„În anul 2023, Agenția Națională de Integritate a depus o sesizare împotriva domnului Florin Cornel Popovici, director al Curții de Conturi Timiș, semnalând încălcarea, în mod repetat, a conduitei profesionale de către acesta.
Ultima sesizare depusă în acest an pe numele directorului Curții de Conturi Timiș, aflată în curs de analiză la data prezentei, este semnată de patru subalterni ai săi, care reclamă nerespectarea de către domnul Florin Cornel Popovici a prevederilor Codului de conduită și edică profesională a personalului Curții de Conturi, îndeosebi cele legate de principii și valori, integritate și conduită profesională”, se mai arată în răspunsul Curții de Conturi asumat de șeful de serviciu Toderașcu.
În același document, Curtea de Conturi a României arată că, atunci când primește o sesizare, conducerea instituției „este obligată să formeze o comisie de cercetare disciplinară prealabilă pentru analizarea și clarificarea circumstanțelor în care s-au săvârșit presupusele fapte sesizate și, mai ales, dacă acestea sunt reale”. Potrivit lui Toderașcu, ultimele sancțiuni aplicate lui Popovici de către conducerea Curții de Conturi, în septembrie și octombrie 2023, sunt „avertisment scris” și diminuarea salariului cu 10% pentru o perioadă de trei luni.
Precedentul din mandatul lui Nicolae Văcăroiu
Directorul Curții de Conturi Timiș, Florin Cornel Popovici, nu este la primul proces în care aduce acuzații grave conducerii centrale a Curții de Conturi. În 2015, când era director adjunct al Curții de Conturi Timiș, Florin Cornel Popovici a dat în judecată Curtea de Conturi a României după ce a fost sancționat, alături de directorul de la acea vreme și un auditor, în urma unui control cu ocazia căruia s-au descoperit mai multe nereguli la Spitalul Județean Timișoara, condus la acea vreme de doctorul Mihai Ionac.
Potrivit „Adevărul”, medicul Mihai Ionac a contraatacat atunci şi i-a reclamat la Curtea de Conturi a României pe auditorul care a întocmit raportul cu neregulile de la Clinica de Chirurgie Vasculară şi pe şefii acestuia, directorul adjunct al Curţii de Conturi Timiş, Florin Cornel Popovici, şi pe directorul Ionel Ştefan, între timp pensionat.
În urma plângerii lui Ionac, conducerea Curții de Conturi Timiș și auditorul care a efectuat controlul la spital au fost sancționați disciplinar. Sancțiunile au fost contestate în instanță, unde au fost anulate definitiv. „Vă rog să observaţi că pârâta (n.r. – Curtea de Conturi a României) încearcă intimidarea propriilor angajaţi, preluând servil şi fără niciun filtru argumentarea subiectivă şi denaturată a domnului Ionac Mihai Edmond”, a reclamat în proces directorul adjunct al Curții de Conturi, ajuns ulterior director „plin”.
Florin Cornel Popovici susținea în procesul de anulare a sancțiunii de la vremea respectivă că, în 12 ani de activitate, până la momentul instalării pe funcţia de director adjunct, câştigată prin concurs, a avut în medie 10 acţiuni de control pe an (în timp ce colegii săi au avut o medie de 7 acţiuni), iar toate rapoartele sale au fost notate cu calificativul „foarte bine”.